Într-o postare publicată weekendul trecut pe platforma sa Truth Social, Donald Trump a afirmat: „Islamicii radicali sunt responsabili pentru acest masacru în masă” și a avertizat că, dacă guvernul nigerian nu va opri crimele, Washingtonul va „opri imediat toată asistența și ajutorul acordat Nigeriei” și ar putea „intra în această țară acum discreditată, cu armele pregătite”.
Declarațiile sale vin după mai multe săptămâni de presiuni exercitate de congresmeni americani și grupuri creștine conservatoare care îi cer lui Trump să desemneze Nigeria drept „țară de îngrijorare specială” (CPC) pentru presupuse persecuții religioase – o listă care include și Rusia, Arabia Saudită, Iran și China.
Mesajul său reflectă presiunea politică internă tot mai mare de a se arăta dur față de marginalizarea sau persecuția creștinilor în străinătate, o temă care rezonează puternic în rândul bazei sale electorale evanghelice de dreapta.
Se confruntă creștinii din Nigeria cu amenințări speciale la adresa securității?
Nigeria este oficial un stat laic, dar populația este aproape egal împărțită între musulmani (53%) și creștini (45%), restul practicând religii tradiționale africane. Violențele împotriva creștinilor au atras o atenție internațională semnificativă și sunt adesea prezentate ca persecuții religioase. Totuși, majoritatea analiștilor consideră că situația este mult mai complexă.
În centrul Nigeriei, confruntările sângeroase dintre păstorii musulmani nomazi și comunitățile de fermieri majoritar creștine au la bază disputele pentru terenuri și apă, agravate de diferențe religioase și etnice. Păstorii susțin adesea că atacurile sunt represalii pentru uciderea oamenilor și vitelor lor, în timp ce comunitățile locale le percep ca pe o formă de epurare etnică.
Preoții și pastorii au devenit tot mai des ținte ale răpirilor pentru răscumpărare, fiind considerați figuri influente capabile să mobilizeze fonduri rapid. Unii experți afirmă că fenomenul are mai degrabă motivații economice criminale decât religioase.
Care este situația generală de securitate din Nigeria?
În nord-est, grupările Boko Haram și ramura sa, Statul Islamic – Provincia Africa de Vest (ISWAP), duc un război de gherilă din 2009, soldat cu zeci de mii de morți și milioane de persoane strămutate.
În nord-vest, bande criminale puternic înarmate – cunoscute drept „bandiți” – organizează răpiri și atacuri asupra satelor, afectând deopotrivă comunitățile musulmane și creștine. Aceste grupuri și-au extins acțiunile spre centrul Nigeriei, profitând de slăbiciunea statului și de nemulțumirile locale.
„Creștinii sunt uciși, nu putem nega acest fapt, dar și musulmanii sunt uciși”, a declarat pentru AFP Danjuma Dickson Auta, lider comunitar creștin din statul Plateau.
În sud-est, separatiștii care încearcă să reînvie fostul stat Biafra sunt asociați cu atacuri asupra instituțiilor guvernamentale și civililor, majoritatea creștini. Per total, mii de oameni au fost uciși pe multiple fronturi, ceea ce a generat crize umanitare și de guvernare suprapuse.
Cum a răspuns Nigeria crizelor sale de securitate?
Guvernele nigeriene succesive s-au străduit fără succes să controleze aceste amenințări, iar forțele de securitate sunt copleșite. Ele sunt adesea acuzate de abuzuri asupra drepturilor omului – acuzații care, în trecut, au dus la suspendarea sprijinului american, conform Legii Leahy, care restricționează vânzările de arme către forțele implicate în astfel de încălcări.
În lipsa unei poliții de stat eficiente și a colaborării între structurile de informații, multe comunități rămân neprotejate, iar grupările de vigilenți au umplut golul în unele regiuni.
Cum a reacționat Nigeria la declarațiile lui Trump?
Într-un comunicat emis duminică, președintele Bola Ahmed Tinubu nu l-a menționat direct pe Trump, dar a subliniat că Nigeria „este o democrație care garantează libertatea religioasă prin Constituție”. El a spus că descrierea țării ca intolerantă religios „nu reflectă realitatea națională”.
Purtătorul său de cuvânt, Daniel Bwala, a numit postarea lui Trump „o neînțelegere” și și-a exprimat speranța că cei doi lideri vor „clarifica lucrurile” dacă se vor întâlni. El a insistat că evaluările internaționale ar trebui să se bazeze „pe date concrete, nu pe rapoarte izolate sau videoclipuri de pe rețelele sociale”.
Bwala a adăugat că o intervenție militară americană „ar putea avea loc doar în cooperare cu guvernul nigerian”, reafirmând suveranitatea țării.
Totuși, observatorii avertizează că declarațiile lui Trump ar putea afecta relațiile bilaterale, în special în privința ajutoarelor și a vânzărilor de arme, sau ar putea fi exploatate de grupuri separatiste precum Guvernul Republicii Biafra în Exil, care deja face lobby în Washington.
