Merz își începe discursul cu formule cordiale, spunând că Conferința de Securitate de la München (MSC) „a fost întotdeauna un seismograf al situației politice”, amintind că participă de ani de zile pentru a „consolida relațiile cu prietenii noștri americani”.
Însă el subliniază că, în ultimii ani, am asistat la „tensiuni și conflicte tot mai mari în lume”, inclusiv la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Referindu-se la motto-ul MSC, „under destruction” („sub distrugere”), Merz spune că este „sumbru”, dar adaugă că „trebuie să îl formulăm și mai dur”, declarând că „această ordine [mondială] nu mai există”.
„Europa tocmai s-a întors dintr-o vacanță din istorie”, afirmă el.
Potrivit lui Merz, ne confruntăm acum cu o eră „marcată de politica marilor puteri”, inclusiv de „revizionismul violent” al Rusiei, care stă la baza agresiunii împotriva Ucrainei.
El spune, de asemenea, că China „vrea să fie un lider în modelarea lumii”, dar că „folosește în mod sistematic dependențele altora și redefinește ordinea internațională în propriul său avantaj”.
Merz afirmă că pretenția Statelor Unite la leadership global „a fost contestată și posibil pierdută”.
El descrie „politica marilor puteri” drept „o reflecție a unor societăți neliniștite, agitate, în vremuri de schimbări revoluționare”.
Totodată, avertizează că această situație testează limitele sistemelor democratice, împingând oamenii către „răspunsuri puternice și facile”.
În noua ordine mondială emergentă, spune el, materiile prime, tehnologia și lanțurile de aprovizionare joacă un rol deosebit de important.
Merz arată că SUA și-au dat seama că trebuie „să recupereze teren în anumite domenii” față de China, iar acest lucru „nu încetinește tendința, ci o accelerează”.
Cancelarul afirmă că europenii trebuie să accepte realitatea cu care se confruntă și să o înfrunte – în loc să o nege – apărându-și valorile.
„Să schimbăm comutatorul din mintea noastră” pentru a face din Europa o superputere
Merz spune că „în comparație cu instrumentele sale de putere, politica externă germană din ultimele decenii a avut un surplus normativ de bune intenții”.
Ce înseamnă asta?
El explică:
„A criticat încălcările ordinii internaționale peste tot în lume. A mustrat adesea, a cerut și a admonestat, dar nu a fost suficient de preocupată de faptul că, de multe ori, îi lipseau mijloacele pentru a rezolva problema.”
Potrivit lui, „diferența dintre ambiție și posibilitate a devenit prea mare”, iar europenii trebuie acum să se concentreze pe reducerea acestei prăpastii.
El oferă un exemplu concret:
„PIB-ul Rusiei este în prezent de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, iar cel al Uniunii Europene este de aproape zece ori mai mare.
Și totuși, Europa nu este de zece ori mai puternică decât Rusia astăzi. Potențialul nostru militar, politic, economic și tehnologic este uriaș, dar nu l-am valorificat la nivelul necesar de foarte mult timp.
Așadar, cel mai important lucru este să schimbăm acum comutatorul din mintea noastră.”
Merz avertizează că „nu doar prea multă putere a statului distruge fundamentul libertății noastre; prea puțină putere a statului ne poate conduce pe căi diferite, dar cu același rezultat”.
El îl citează pe ministrul polonez de externe, Radek Sikorski, care spunea acum 15 ani că se teme mai puțin de puterea Germaniei decât de inactivitatea Germaniei.
„Aceasta este, de asemenea, responsabilitatea noastră”, conchide Merz, referindu-se la rolul Germaniei în noua ordine mondială.
 „a fost întotdeauna un seismograf al situației politice”.){kind=link}