Oficiali ai administrației Trump plănuiesc construirea unei baze militare pentru 5.000 de persoane în Gaza, care ar urma să se întindă pe peste 350 de acri (aproximativ 140 de hectare), potrivit unor documente contractuale ale Consiliului pentru Pace analizate de The Guardian.
Amplamentul este conceput ca o bază operațională militară pentru o viitoare Forță Internațională de Stabilizare (ISF), planificată ca o forță militară multinațională alcătuită din trupe promise de statele membre. ISF face parte din nou-creatul Consiliu pentru Pace, menit să guverneze Gaza. Consiliul este prezidat de Donald Trump și condus parțial de ginerele său, Jared Kushner.
Planurile analizate prevăd construirea etapizată a unui avanpost militar care, în final, va avea o suprafață de aproximativ 1.400 de metri pe 1.100 de metri, înconjurată de 26 de turnuri blindate de observație montate pe remorcă, un poligon pentru arme de calibru mic, buncăre și un depozit pentru echipamente militare. Întreaga bază va fi împrejmuită cu sârmă ghimpată.
Fortificația ar urma să fie amplasată într-o zonă aridă din sudul Gazei, presărată cu vegetație de tip saltbush și mături albe, dar și cu resturi metalice rămase în urma bombardamentelor israeliene din ultimii ani. The Guardian a analizat imagini video din zonă. O sursă apropiată planificării a declarat că un grup restrâns de ofertanți – companii internaționale de construcții cu experiență în zone de conflict – a vizitat deja amplasamentul.
Guvernul Indoneziei ar fi oferit trimiterea a până la 8.000 de militari. Președintele Indoneziei se numără printre cei patru lideri din Asia de Sud-Est programați să participe la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace la Washington.
Consiliul de Securitate al ONU a autorizat Consiliul pentru Pace să înființeze o Forță Internațională de Stabilizare temporară în Gaza. Potrivit ONU, ISF ar urma să securizeze granițele Gazei și să mențină ordinea în interiorul teritoriului, să protejeze civilii și să instruiască și să sprijine „forțe de poliție palestiniene verificate”.
Nu este clar care ar fi regulile de angajare ale ISF în cazul unor lupte, al reluării bombardamentelor israeliene sau al unor atacuri ale Hamas. De asemenea, nu este clar ce rol ar avea forța în dezarmarea Hamas, condiție impusă de Israel pentru a permite reconstrucția Gazei.
Deși peste 20 de țări au aderat la Consiliul pentru Pace, multe state au ales să nu participe. Deși structura a fost aprobată de ONU, statutul său pare să îi ofere lui Trump conducere și control permanent.
„Consiliul pentru Pace este un fel de ficțiune juridică, nominal având personalitate juridică internațională proprie, separată atât de ONU, cât și de Statele Unite, dar în realitate este doar o carcasă goală pe care SUA o pot folosi după cum consideră”, a declarat Adil Haque, profesor de drept la Universitatea Rutgers.
Experții susțin că mecanismele de finanțare și guvernanță sunt neclare, iar mai mulți contractori au declarat pentru The Guardian că discuțiile cu oficiali americani sunt purtate frecvent pe aplicația Signal, nu prin e-mailuri guvernamentale.
Documentul privind contractarea bazei militare a fost emis de Consiliul pentru Pace, potrivit unei persoane familiarizate cu procesul, și pregătit cu sprijinul unor oficiali americani responsabili de achiziții.
Planurile prevăd o rețea de buncăre de 6 metri pe 4 metri și 2,5 metri înălțime, dotate cu sisteme elaborate de ventilație, unde soldații se pot adăposti.
„Contractorul”, se arată în document, „va efectua un studiu geofizic al amplasamentului pentru a identifica eventuale goluri subterane, tuneluri sau cavități mari, pe etape”. Această prevedere face probabil referire la vasta rețea de tuneluri construite de Hamas în Gaza.
Un capitol al documentului descrie un „Protocol privind rămășițele umane”. „Dacă sunt descoperite rămășițe umane suspecte sau artefacte culturale, toate lucrările din zona imediată trebuie oprite imediat, zona securizată, iar Ofițerul Contractant notificat pentru instrucțiuni”, se precizează. Potrivit agenției de apărare civilă din Gaza, aproximativ 10.000 de palestinieni ar fi îngropați sub dărâmături.
Nu este clar cine deține terenul pe care ar urma să fie construit complexul militar, însă mare parte din sudul Gazei se află în prezent sub control israelian. ONU estimează că cel puțin 1,9 milioane de palestinieni au fost strămutați în timpul războiului.
Diana Buttu, avocată palestiniano-canadiană și fost negociator de pace, a calificat construirea unei baze militare pe teren palestinian fără aprobarea guvernului drept un act de ocupație. „De la cine au obținut permisiunea să construiască acea bază militară?”, a întrebat ea.
Oficialii Comandamentului Central al SUA au redirecționat toate întrebările legate de bază către Consiliul pentru Pace.
Un oficial al administrației Trump a refuzat să comenteze contractul privind baza militară: „Așa cum a spus președintele, nu vor exista trupe americane pe teren. Nu vom comenta documente scurse în presă.”
