În contextul negocierilor de pace de lungă durată și cu progrese lente dintre Moscova și Kiev, care continuă și în această săptămână, mulți analiști au subliniat caracterul dificil și aparent imposibil al discuțiilor.
Există o opinie larg răspândită în rândul experților potrivit căreia Kremlinul are puțin interes real în a ajunge la un acord, iar Vladimir Putin încearcă doar să prelungească negocierile în timp ce își urmărește în continuare obiectivele maximaliste.
Alexander Baunov, senior fellow la Carnegie Russia Eurasia Center, afirmă că cererile formulate înainte de invazia la scară largă din 2022 au mers „mult dincolo de disputa cu Ucraina și nu au fost abandonate”.
„Chiar și atunci, Ucraina era atât un scop în sine, cât și un mijloc pentru ceva mai mare.
După patru ani și nenumărate victime, un rezultat constând în câteva mii de kilometri pătrați de teritoriu pârjolit și nelocuit – chiar și însoțit de un angajament formal al Ucrainei de a nu adera la NATO – va părea oarecum jalnic.
Singurul lucru care îl poate salva pe Putin în această situație, având în vedere imposibilitatea de a ocupa întreaga Ucraină prin forță în acest moment, este un fel de preluare politică a puterii. Aceasta ar fi completată de extinderea acordului de pace mult dincolo de Ucraina.
Obiectivul final al părții politice a negocierilor pentru Rusia este schimbarea regimului în Ucraina și neutralizarea statalității ucrainene în forma sa actuală.”
Războiul este mai dificil ca niciodată
El susține că războiul este în prezent mai dificil ca niciodată pentru ambele părți, dar sugerează că negociatorii ruși interpretează flexibilitatea Ucrainei la masa negocierilor drept un semn că Donald Trump a reușit în cele din urmă să exercite presiuni asupra lui Volodimir Zelenski.
Potrivit lui Baunov, acest lucru generează „un cerc vicios în care, de îndată ce poziția Ucrainei slăbește sub presiune, Rusia își crește pretențiile”.
„Mulți din Ucraina se tem că războiul va fi uitat imediat ce se va încheia. Din acest motiv, Kievul negociază dur pentru a obține cele mai bune condiții posibile, inclusiv sprijin maxim pentru reconstrucție, garanții ferme și aderarea la UE.
În mod similar, Moscova suspectează – și nu fără temei – că în ultimii patru ani războiul a devenit cel mai important atu al său. Teama că această monedă principală s-ar putea devaloriza după încheierea luptelor împinge Rusia să își maximizeze cererile, de la noi teritorii și modificări ale legislației ucrainene până la retragerea NATO la granițele din anii ’90 și ridicarea tuturor sancțiunilor.”
El concluzionează:
„Între timp, Rusia vrea să obțină concesii – nu în schimbul Ucrainei, ci pe lângă aceasta. Putin tergiversează, așteptând fie o descoperire pe linia frontului, fie un mare târg în care Trump să îi ofere ceva mai mult decât Ucraina în schimbul concesiilor privind Ucraina.
Iar dacă acest lucru nu se întâmplă, conflictul s-ar putea extinde dincolo de Ucraina. După ce nu a obținut ce și-a dorit nici măcar după un război lung și sângeros, Putin ar putea considera mai simplu să-și ascundă eșecul prin escaladarea conflictului. Acest risc este amplificat de faptul că și Trump, nereușind să își îndeplinească propriile promisiuni ambițioase, ar putea proceda la fel.”
