Blocul Naţional Sindical consideră că OUG privind criza carburanţilor nu protejează populaţia, ci protejează ”o conduită de speculare a crizei pe seama economiei reale/”. Sindicaliştii consideră că soluţia ar fi ca acciza să revină la nivelul de la sfârşitul lui 2025.
”Această OUG nu protejează populaţia, ci protejează o conduită de speculare a crizei pe seama economiei reale. Statul vrea să încaseze mai mult din taxe şi accize şi pasează costurile către companii şi lucrători”, afirmă BNS într-un comunicat.
Sindicaliştii consideră că, într‑o economie deja afectată de inflaţie, dobânzi record, şocuri energetice şi şomaj indus de politici de austeritate, astfel de măsuri vor adânci recesiunea, vor submina competitivitatea şi vor slăbi încrederea în economia de piaţă.
”Statul trebuie să renunţe la intervenţiile de tip comandă administrativă şi să returneze economiei ceea ce a extras excesiv din taxe altfel, costul social va fi plătit integral de salariaţi. Ca măsură imediată de protejare a populaţiei în principal, dar şi a mediului de afaceri la nivel naţional, acciza ar trebui să revină la nivelul sfârşitului de an 2025”, transmite BNS.
Argumentele reprezentaţilor BNS
1. Limitarea adaosului comercial (partea cea mai mică din componenta preţului carburantului la pompă) este o măsură anti-piaţă şi o intervenţie de natură să îngrijoreze finanţatorii externi privind “economia de piaţă funcţională” din România: statul transmite clar că el este cel care face business-plan-urile.
”Pare mai degrabă o măsură prin care bugetul speculează criza preţurilor din energie, în timp ce continuă să încaseze accize majorat şi TVA la un preţ al carburantului mai mare – venituri excepţionale şi necuvenite în situaţie de criză”, spun sindicaliştii.
2. Statul român şi Ministerul de Finanţe au la dispoziţie instrumente reale de politică fiscală, precum:
– Reducerea accizelor, în condiţiile în care a majorat accizele la carburanţi în trei rânduri: 1 ianuarie 2026, 1 august 2026, 1 ianuarie 2025. Nivelul accizelor din România este mult peste minimul acceptat de aquis-ul comunitar. Prima măsură care se impune este reducerea accizelor la nivelul de la 31 decembrie 2025, statul român păstrând un plus de încasări în urma majorării semnificative a TVA aplicată unui preţ la carburanţi mai mare, urmare a evoluţiilor cotaţiilor internaţionale.
”Din estimările noastre, revenirea accizelor la nivelul de la 31 decembrie 2025 ar conduce la scădere a preţurilor cel puţin egală cu cea propusă prin măsura-non piaţă de plafonare a adaosului”, susţine BNS.
Statul român are deja experienţa nocivă a plafonării preţurilor la gaze şi energie, când alternativa ar fi fost reducerea taxării. Prin plafonare, statul român nu a făcut decât să împingă în datoria publică, finanţată la dobânzi din ce în ce mai mari, măsura non-piaţă a plafonării, mai spun sindicaliştii.
– În funcţie de cât de mult consideră statul român că nu doreşte ca preţurile internaţionale ale petrolului să afecteze economia, statul român poate reduce temporar cota de TVA aplicată carburanţilor, de la 21% la 11%. O măsură echivalentă a fost deja implementată în Spania.
3. Deja, la finalul săptămânii trecute, în ceea ce priveşte:
- preţul mediu la pompă pentru litrul de benzină, preţul din România era mai mare decât cele din alte 13 state UE-27 (Suedia, Estonia, Luxemburg, Lituania, Polonia, Cehia, Croaţia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Cipru, Malta, Bulgaria). Caseta următoare arată preţul litrului de bezină (euro/ 1000 litri). Măsurile implementate în Spania vor conduce ca preţul din România să fie mai mare şi decât cel din Spania
- Preţul mediu la pompă pentru litrul de motorină în România era în 16 martie mai mare decât cel din Malta, Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Cipru, Ungaria, Croaţia, Cehia, foarte apropiat de cel din Estonia, Luxemburg, Polonia (preţ în euro/1.000 de litri).
4. Este momentul ca statul român să returneze economiei ceea ce tocmai a luat – plusul de accize. Efectele aplicării unui TVA mai mare faţă de prima jumătate a lui 2025, la un produs rezultat din rafinare (şi la accize care mai include turele de majorări din ianuarie 2025 şi august 2025), sunt mai mult decât suficiente, în noile condiţii şi ar putea avea un efect neutru asupra bugetului.
5. Statul român nu trebuie să speculeze criza: o economie cu şocuri precum scumpirea energiei electrice cu 60% – deja produsă, finanţată la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, cu şomaj indus de recesiunea provocată de măsurile de reducere a deficitului, şi cu eticheta pusă că statul decide planurile de afaceri ale companiilor, nu are cum să fie competitivă şi va contribui mai degrabă la amplificarea recesiunii.
