Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că România are peste 1.500 de companii de stat, multe dintre acestea înregistrând pierderi istorice estimate la aproximativ 14 miliarde de lei. Oficialul susține că este momentul pentru măsuri ferme care să reducă risipa și să aducă eficiență în administrarea acestui sector.
Pentru prima dată, autoritățile au realizat un bilanț structurat al unui portofoliu pilot de 22 de companii de stat, analizate pe criterii unitare. Acestea au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și au generat pierderi nete de peste 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat.
Pierderile companiilor de stat și impactul asupra bugetului
„Este timpul să prezentăm un bilanț real al reformei companiilor de stat”, a declarat vicepremierul de la Palatul Victoria. Potrivit acesteia, subiectul a fost discutat ani la rând fără rezultate concrete.
„Realitatea este că avem peste 1.500 de companii de stat, multe cu pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Cu acești bani s-ar fi putut construi mai multe spitale regionale”, a subliniat Gheorghiu.
Oficialul a atras atenția că menținerea actualului model de funcționare generează costuri directe pentru contribuabili și afectează stabilitatea economică.
Reforma: statul trebuie să devină un proprietar responsabil
Vicepremierul a explicat că reforma nu se limitează la schimbări de management, ci presupune o redefinire a rolului statului în economie.
„Statul trebuie să știe clar ce companii deține, de ce le deține și ce rol au acestea. Unele trebuie consolidate, altele restructurate sau integrate, iar unele trebuie închise disciplinat”, a declarat Gheorghiu.
Analiza realizată de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice vine în contextul reformelor asumate prin PNRR, în special componenta privind guvernanța corporativă.
22 de companii analizate: „găuri negre” pentru economie
Potrivit datelor prezentate, cele 22 de companii incluse în lista pilot au acumulat pierderi semnificative și datorii bugetare consistente, fiind considerate „găuri negre” pentru economie.
Printre cei mai mari contributori la aceste datorii se numără CFR Marfă, SNCFR și Romaero.
Vicepremierul a subliniat că problema nu este doar una contabilă, ci ține de incapacitatea de a lua decizii diferențiate pentru fiecare tip de companie.
„A trata toate companiile la fel înseamnă, de fapt, a nu decide nimic”, a explicat aceasta.
Cele șase direcții de acțiune: de la investiții la lichidare
În urma analizei, Guvernul propune șase categorii de intervenție:
- Infrastructură critică – companii precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA, unde sunt necesare investiții și consolidare financiară
- Decizie strategică – companii precum Avioane Craiova și Romaero, care necesită intervenții interministeriale
- Transformare pe model european – cazul CNCIR
- Redresare operațională – CFR Călători, Metrorex și Tarom
- Fuziuni și absorbții – restructurări în sectorul transporturilor și industrial
- Ieșire din portofoliu – companii precum CFR IRLU sau SAAF, pentru care se pregătește lichidarea ordonată
Pentru aceste măsuri urmează să fie elaborat un memorandum care va fi supus aprobării Guvernului.
