România traversează un nou episod de turbulențe politice care ar putea avea consecințe de amploare pentru a șasea cea mai populată țară din UE, scrie Politico.
La aproape un an de la alegerile prezidențiale controversate, candidatul de extremă dreapta învins, George Simion, conduce acum în sondaje și provoacă haos în Parlamentul României.
El împinge spre un vot de neîncredere în guvern săptămâna viitoare, care ar putea duce la căderea prim-ministrului Ilie Bolojan și ar declanșa o perioadă de instabilitate ce ar amenința perspectiva economică deja fragilă a țării.
Țara se confruntă cu un termen limită important în august pentru a finaliza reforme care ar debloca aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri UE, iar analiștii se tem că dificultățile guvernului de a controla finanțele publice ar putea duce la retrogradarea ratingului de credit.
Dar măsurile dure de austeritate adoptate în ultimul an pentru reducerea deficitului bugetar au afectat popularitatea politicienilor de centru-stânga și liberali care promovează aceste reforme. Iar naționaliștii lui Simion văd acum o oportunitate de a profita.
Mai jos, POLITICO explică ce se întâmplă la București, ce ar putea urma și de ce contează pentru Europa.
Ce se întâmplă?
Pe scurt, criza din România este rezultatul unui blocaj între premierul Bolojan, care conduce Partidul Național Liberal, și partenerii săi de coaliție din Partidul Social Democrat (PSD).
PSD s-a retras din coaliția lui Bolojan săptămâna trecută și a cerut înlocuirea acestuia. Partidul nu este de acord cu politicile dure de austeritate ale premierului, precum creșterea taxelor și înghețarea salariilor din sectorul public — care au afectat domeniile pe care le reprezintă — sau cu stilul său politic rigid.
PSD susține acum o moțiune de cenzură împotriva guvernului, alături de partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), condus de Simion.
Bolojan l-a acuzat furios pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, că a mințit în legătură cu disponibilitatea de a colabora cu Simion. Însă PSD insistă că nu formează nicio alianță reală cu AUR, dincolo de votul împotriva guvernului Bolojan.
„Cred că acest lucru este foarte periculos pentru democrație”, a spus Cristian Pîrvulescu de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. Efortul comun de a-l înlătura pe premier ar putea „legitima și normaliza extrema dreaptă”, a adăugat el.
Votul asupra moțiunii de cenzură este așteptat să aibă loc pe 5 mai.
Ce este în joc?
Instabilitatea din România are consecințe importante dincolo de granițele țării. Cu o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori, România este un actor important în UE, fiind situată strategic la granița estică a blocului, în vecinătatea Ucrainei.
De asemenea, România construiește cea mai mare bază militară NATO de pe coasta Mării Negre și joacă un rol cheie în securitatea regională, găzduind sistemul american de apărare antirachetă la Deveselu, în sudul țării.
România s-a dovedit până acum esențială ca hub logistic pentru sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia. Însă partidul lui Simion are în prezent aproximativ 35% în sondaje, iar dacă ar ajunge la putere, ar putea opri ajutorul pentru Ucraina.
Simion se opune, de asemenea, influenței Bruxelles-ului asupra cheltuielilor publice și ar respinge politica comună a UE privind migrația.
Există implicații și pentru politica europeană, deoarece decizia PSD de a colabora cu AUR a stârnit deja reacții în Parlamentul European.
Liniștirea piețelor
O preocupare mult mai imediată în România este reacția piețelor. Austeritatea era considerată esențială pentru liniștirea investitorilor și pentru respectarea cerințelor Bruxelles-ului; în 2024, țara a avut cel mai mare deficit din UE, de 9% din PIB.
„Nu ne putem permite o retrogradare”, a spus analistul politic Radu Magdin.
„Orice fel de haos politic trebuie rezolvat relativ ordonat până pe 15 iunie, deoarece agențiile de rating vor analiza situația României în iulie, august și septembrie.”
O rezolvare rapidă a crizei este, așadar, crucială, a adăugat el.
O altă preocupare este impactul asupra democrației românești. Decizia PSD de a colabora cu AUR pentru a-l înlătura pe Bolojan ar putea avea efecte inverse, sugerând că mai mulți alegători ar putea considera partidul lui Simion o opțiune viabilă la următoarele alegeri.
Ce urmează?
Până la votul de neîncredere de săptămâna viitoare, toate părțile vor încerca să obțină cele 233 de voturi necesare majorității. Pe hârtie, AUR și PSD sunt aproape de acest prag dacă toți parlamentarii lor votează disciplinat, dar există încă șanse ca Bolojan și susținătorii săi să reziste.
Dacă Bolojan pierde votul, va fi înlăturat din funcția de prim-ministru. Președintele independent de centru, Nicușor Dan, va începe consultări cu liderii partidelor pentru formarea unui nou guvern de coaliție, cu un nou premier.
În acest caz, o posibilitate este ca alianța dintre liberalii lui Bolojan și social-democrați să continue, dar cu un premier tehnocrat independent — o opțiune considerată probabilă de unii analiști.
PSD a declarat deja că este deschis să continue coaliția cu un alt prim-ministru. Totuși, tensiunile generate de această criză — cele două partide principale și-au aruncat acuzații — ar putea îngreuna reconcilierea.
Va ajunge Simion la putere?
Simion a fost precaut în privința posibilității de a deveni prim-ministru atunci când a fost întrebat de POLITICO săptămâna trecută, dar nu a exclus această variantă. Totuși, în acest moment, pare puțin probabil, mai ales că președintele Dan a spus că nu va accepta numirea partidelor anti-europene (precum AUR) la guvernare.
Cea mai mare șansă a lui Simion rămâne câștigarea puterii la viitoarele alegeri — fie la parlamentarele din 2028, fie la prezidențialele din 2030. Alegerile anticipate sunt considerate puțin probabile.
Potrivit lui Pîrvulescu, nu există „nicio șansă” ca Simion să devină premier pe termen scurt. Magdin are o opinie similară, afirmând că Simion „nu este interesat” de această funcție „în acest moment” și nu are „nicio șansă” să devină prim-ministru.
Cum s-a ajuns aici?
Au trecut doar 10 luni de când Bolojan a preluat funcția și a început implementarea principalului obiectiv al guvernului: reducerea deficitului bugetar la niveluri acceptabile.
Acest lucru a însemnat măsuri dure de austeritate — taxarea pensiilor, creșterea TVA și înghețarea salariilor din sectorul public — care au declanșat proteste din partea profesorilor și altor categorii. Deși deficitul a început să scadă, inflația rămâne ridicată, iar costul politic al acestor măsuri nepopulare este semnificativ.
Unele relatări sugerează că tensiunile dintre președinte și premier au contribuit la criză, dar apropiații lui Dan neagă acest lucru.
„Nu este o mare prietenie între ei”, a spus Pîrvulescu.
„Președintele își dorește un guvern stabil și instituții stabile și este îngrijorat că problema ține de stilul lui Ilie Bolojan — un stil politic foarte rigid. Politica este arta flexibilității. El nu este flexibil.”
Magdin este de acord. „Una dintre problemele lui Bolojan este încăpățânarea sa cunoscută”, a spus el.
„Încăpățânarea poate fi uneori un lucru bun și o numești tenacitate… dar când oamenii au impresia că ești pur și simplu rigid, ajungi să antagonizezi mulți oameni.”
Ce se întâmplă cu politica românească?
Mulți români sunt obosiți după ani de scandaluri de corupție, dar și după criza legată de presupusa interferență rusă în alegerile prezidențiale din 2024, care a dus la anularea întregului scrutin.
Candidatul ultranaționalist de extremă dreapta care era favorit atunci, Călin Georgescu, este în prezent judecat, fiind acuzat că a complotat pentru o lovitură de stat.
Totuși, Georgescu are în continuare susținători numeroși.
Mulți români sunt sceptici față de democrație și de autoritățile statului și cred că liderul de extremă dreapta a fost victima unei conspirații. Georgescu are, de asemenea, relații bune cu Simion, care anul trecut sugera că ar dori să îl numească prim-ministru.
Există și o particularitate structurală a Constituției, a remarcat Pîrvulescu. Premierul are puteri semnificative, dar este limitat politic de necesitatea de a guverna în coaliție — o situație care, în ultimii 20 de ani, a alimentat o succesiune de crize.
