Programul european SAFE, prin care România ar urma să beneficieze de 16,68 miliarde de euro pentru consolidarea capacităților militare, a devenit subiectul unei confruntări politice și constituționale majore.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Avocatul Poporului au atacat la Curtea Constituțională ordonanța de urgență adoptată de Guvernul condus de Ilie Bolojan, susținând că Executivul demis nu avea dreptul legal să emită acte normative de asemenea amploare.
Sesizarea vizează OUG nr. 38/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026, act normativ care stabilește cadrul legislativ pentru implementarea programului SAFE în România.
AUR și Avocatul Poporului au acționat simultan împotriva OUG 38/2026
AUR a anunțat încă de luni seară că a sesizat Avocatul Poporului cu privire la caracterul neconstituțional al ordonanței adoptate de Guvernul Bolojan după demiterea acestuia prin moțiune de cenzură. Marți, instituția condusă interimar de Renate Weber a atacat oficial actul normativ la Curtea Constituțională.
Formațiunea susține că Executivul interimar nu avea competența legală să adopte o ordonanță de urgență care modifică simultan 14 acte normative și introduce mecanisme noi privind exproprierile și administrarea unor active strategice.
„Constituția României este foarte clară: un guvern demis nu poate emite ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege, ci doar acte strict necesare administrării curente”, a transmis AUR.
În același timp, partidul a subliniat că decizia Avocatului Poporului de a merge la CCR reprezintă „o confirmare a gravității situației”.
Ce prevede ordonanța contestată privind programul SAFE
OUG 38/2026 reprezintă baza legislativă pentru accesarea fondurilor europene din programul SAFE, mecanism prin care România poate beneficia de 16,68 miliarde euro pentru investiții în apărare și infrastructură militară.
Este una dintre cele mai mari finanțări europene acordate României în domeniul securității, țara noastră fiind depășită doar de Polonia în ceea ce privește alocarea financiară din acest program.
Potrivit criticilor formulate de AUR, ordonanța introduce prevederi considerate sensibile, printre care:
- posibilitatea exproprierii unor bunuri mobile;
- transferul unor active private în proprietatea statului;
- modificări ample în legislația fiscală, administrativă și privind salarizarea;
- măsuri care ar putea afecta dreptul de proprietate și libertatea contractuală.
Formațiunea susține că actul normativ depășește cu mult noțiunea de „administrare curentă” permisă unui guvern interimar.
Renate Weber, reconfirmată cu sprijinul PSD și AUR
Contextul politic al sesizării ridică noi semne de întrebare în spațiul public. Renate Weber ocupă funcția de Avocat al Poporului în regim interimar de peste doi ani, iar în martie 2026 mandatul său a fost prelungit după o alianță parlamentară între PSD și AUR, care au blocat numirea unei alte persoane în funcție.
La doar câteva săptămâni după acel vot, PSD și AUR au colaborat pentru demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. Acum, ultima ordonanță importantă emisă de fostul Executiv este contestată la Curtea Constituțională.
Nicușor Dan: România este în grafic cu programul SAFE
În paralel cu disputa juridică și politică, președintele Nicușor Dan a declarat că programul SAFE se desfășoară conform calendarului stabilit și că toate contractele aferente vor fi semnate până la finalul lunii mai.
Declarația a fost făcută în cadrul conferinței internaționale „Black Sea and Balkans Security Forum”.
„Pe SAFE suntem în grafic. Există termenul de 31 mai pentru semnarea contractelor și prevăd că România va respecta acest calendar”, a afirmat șeful statului.
Potrivit acestuia, procedurile legislative necesare pentru implementarea programului au fost deja aprobate parțial în Parlament, iar ultimele componente urmează să fie finalizate în perioada imediat următoare.
Miza strategică a programului SAFE pentru România
Programul SAFE este considerat unul dintre cele mai importante proiecte europene de securitate și apărare din ultimii ani. Fondurile alocate României ar urma să fie folosite pentru modernizarea infrastructurii militare, achiziții strategice și dezvoltarea capacităților logistice și de apărare.
În contextul războiului din Ucraina și al consolidării flancului estic NATO, programul este văzut de autoritățile de la București drept o componentă esențială pentru securitatea regională.
Decizia Curții Constituționale privind OUG 38/2026 ar putea influența însă ritmul de implementare al proiectului și accesarea efectivă a fondurilor europene.
