Schimbări majore pentru bugetari: noi reguli pentru salarii. Sporurile scad la 20%, indemnizația de hrană dispare

Noul proiect al Legi-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a intrat în dezbatere și aduce modificări importante pentru angajații din sistemul public. Documentul, elaborat de Ministerul Muncii împreună cu Ministerul Finanțelor, face parte din reformele asumate de România prin PNRR și ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2027.

Proiectul vizează reducerea discrepanțelor salariale, simplificarea actualului sistem și limitarea cheltuielilor bugetare, după ce autoritățile au constatat că actuala lege a salarizării a generat, în timp, diferențe importante între angajați aflați pe funcții similare.

Potrivit documentului, actualul mecanism este considerat „opac”, iar modificările repetate din ultimii ani au contribuit la menținerea unor inechități salariale.

Diferențele dintre salarii se reduc: raportul scade de la 1 la 12 la 1 la 8

Una dintre cele mai importante schimbări prevăzute de proiect este reducerea diferenței dintre salariul minim și salariul maxim din sistemul public.

În prezent, raportul dintre salariul cel mai mic și cel mai mare este de 1 la 12. Noua lege propune reducerea acestuia la 1 la 8, în încercarea de a limita discrepanțele din sistem.

Totodată, proiectul introduce o structură unică de clasificare pentru toate familiile ocupaționale din sectorul public. Funcțiile vor fi incluse într-o grilă comună, iar salariile vor fi calculate pe baza unor coeficienți înmulțiți cu o valoare de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat.

La intrarea în vigoare a legii, valoarea de referință propusă este de 4.325 lei.

Sporurile vor fi plafonate la 20%, iar indemnizația de hrană dispare

Proiectul aduce una dintre cele mai discutate modificări: limitarea drastică a sporurilor.

Potrivit draftului:

  • totalul sporurilor, indemnizațiilor și premiilor nu va putea depăși 20% din salariile de bază;
  • dispare indemnizația de hrană;
  • indemnizația pentru titlul de doctor va fi inclusă în coeficienții de salarizare;
  • se elimină sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare.

În schimb, anumite sporuri vor fi păstrate:

  • 10% pentru activitatea de control financiar preventiv;
  • 40% pentru personalul implicat în proiecte cu fonduri europene;
  • 40% pentru gestionarea fondurilor externe;
  • 15% pentru persoanele cu handicap.

Apar premii de performanță pentru angajații din sistemul public

Noua lege introduce un sistem de recompensare a performanței.

Premiile vor putea fi acordate:

  • pentru maximum 20% dintre posturile de execuție;
  • pentru maximum 30% dintre funcțiile de conducere;
  • în limita a 30% din salariul individual de bază.

Potrivit proiectului, acestea vor recompensa rezultate considerate deosebite în activitatea instituțiilor.

Modificări importante pentru profesori și sistemul medical

În educație sunt prevăzute majorări salariale pentru toate funcțiile.

De asemenea, gradația de merit și sporul de performanță academică vor fi înlocuite cu noul premiu pentru stimularea performanței.

Pentru sistemul medical, proiectul propune o singură grilă de salarizare și reducerea unor sporuri importante.

Sporurile pentru condițiile de muncă ar urma să scadă de la maximum 85% în prezent la maximum 50% din salariul de bază.

Vor fi diminuate și sporurile pentru:

  • condiții grele de muncă;
  • activități cu radiații;
  • unități cu risc ridicat.

Administrația locală intră într-un sistem unitar

O schimbare majoră este prevăzută și pentru administrația locală.

Până acum, salariile din primării și consilii județene puteau fi stabilite prin hotărâri locale. Noua lege introduce cinci grile distincte, în funcție de numărul de locuitori ai localităților.

Autorii proiectului susțin că actualul sistem a generat situații în care salariile unor angajați din administrația locală au depășit nivelul celor din administrația centrală.

Cheltuielile salariale ale statului s-au dublat în ultimii ani

Datele incluse în proiect arată o creștere puternică a cheltuielilor cu salariile din sectorul public.

Potrivit documentului:

  • cheltuielile salariale au crescut de la 57 miliarde de lei în 2016 la 167,7 miliarde lei în 2025;
  • ponderea acestora în PIB a urcat de la 7,4% la 8,78%.

Autoritățile susțin că noua lege urmărește sustenabilitatea cheltuielilor și o mai bună predictibilitate a sistemului.

Sindicatele contestă proiectul. Bolojan: „Nu va scădea niciun salariu”

Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual a anunțat deja că se opune proiectului și susține că nu va accepta o nouă reformă înainte de aplicarea integrală a actualei Legi 153/2017.

Sindicaliștii avertizează că limitarea sporurilor și comprimarea grilei salariale pot afecta veniturile reale ale unor categorii de angajați.

În schimb, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat recent că noua lege nu va reduce salariile din sistemul public și că adoptarea acesteia reprezintă o condiție pentru accesarea unor fonduri de peste 700 de milioane de euro prin PNRR.

Fostul ministru al Muncii Petre Florin Manole a susținut la rândul său că principiul de bază al proiectului este că „niciun venit nu scade”.

Ultimele știri
Citește și...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.