Guvernul propus de premierul desemnat Eugen Tomac se confruntă cu obstacole tot mai mari înaintea votului de învestire din Parlament. După ce Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România au anunțat oficial că nu vor susține Cabinetul Tomac, șansele de a obține cele 233 de voturi necesare au scăzut considerabil.
În ciuda acestui context, premierul desemnat a transmis partidelor lista cu propunerile de miniștri și încearcă în continuare să construiască o majoritate parlamentară. În prezent însă, calculele politice indică faptul că succesul depinde aproape exclusiv de PSD și de capacitatea acestuia de a atrage sprijin din partea formațiunilor mai mici și a parlamentarilor neafiliați.
PSD rămâne principalul pilon pe care se poate baza Eugen Tomac
În lipsa unui sprijin din partea PNL și USR, Partidul Social Democrat apare drept singura formațiune mare care ar putea vota pentru învestirea Executivului.
Deși PSD nu a anunțat oficial o decizie finală, liderul partidului, Sorin Grindeanu, a declarat după consultările cu premierul desemnat că social-democrații sunt dispuși să analizeze programul de guvernare și echipa propusă înainte de a lua o hotărâre.
În același timp, PSD a transmis că nu va susține măsuri de austeritate și că sprijinul pentru viitorul cabinet depinde de direcția economică și socială a programului guvernamental.
Cu cei 128 de parlamentari pe care îi deține, PSD reprezintă cea mai importantă sursă de voturi pentru Eugen Tomac. Totuși, chiar și în ipoteza unui sprijin integral din partea social-democraților, cabinetul ar mai avea nevoie de încă 105 voturi pentru a obține majoritatea necesară.
PNL și USR au închis ușa unei majorități pro-europene
Partidul Național Liberal a anunțat oficial că nu va vota Guvernul Tomac. Ilie Bolojan a argumentat că actuala formulă nu oferă stabilitatea și susținerea politică necesare pentru continuarea reformelor asumate de România.
În plus, lideri liberali au criticat o parte dintre numele vehiculate pentru funcțiile ministeriale, considerând că unele dintre acestea sunt apropiate de PSD.
La rândul său, USR a decis să nu susțină învestirea cabinetului. Liderul formațiunii, Dominic Fritz, a explicat că un guvern tehnocrat fără o susținere politică solidă riscă să accentueze instabilitatea și să dilueze responsabilitatea politică.
Astfel, cele două partide care reprezentau nucleul pro-european pe care mulți analiști îl vedeau la baza proiectului lui Eugen Tomac au ales să rămână în afara formulei guvernamentale.
Aritmetica parlamentară: de unde ar putea veni voturile
Componența actuală a Parlamentului face ca orice majoritate să fie dificil de construit fără participarea partidelor mari.
Distribuția mandatelor este următoarea:
- PSD – 128 parlamentari
- AUR – 90 parlamentari
- PNL – 76 parlamentari
- USR – 59 parlamentari
- UDMR – 31 parlamentari
- Minoritățile naționale – 17 parlamentari
- Uniți pentru România – 14 parlamentari
- SOS România – 15 parlamentari
- PACE – 11 parlamentari
- Neafiliați și independenți – 24 parlamentari
În condițiile în care AUR, PNL și USR au anunțat că nu vor vota Guvernul Tomac, premierul desemnat este obligat să caute sprijin în zona UDMR, a grupului minorităților, a formațiunilor mici și a parlamentarilor independenți.
Pe hârtie, o combinație formată din PSD și toate grupurile mai mici ar putea depăși pragul de 233 de voturi, ajungând la aproximativ 240 de parlamentari. În realitate însă, situația este mult mai complicată.
Grupurile mici nu formează un bloc unitar
Una dintre marile probleme ale premierului desemnat este faptul că grupurile mici nu votează la unison și au poziții diferite față de proiectul guvernamental.
UDMR a transmis prin liderul său, Kelemen Hunor, că sprijinul pentru viitorul cabinet nu poate fi considerat automat și că discuțiile continuă.
În același timp, există formațiuni care și-au exprimat deja opoziția. Ninel Peia, lider al grupului PACE, a declarat pentru News.ro că formațiunea sa nu va vota Guvernul Tomac.
O astfel de pierdere reduce semnificativ marja de manevră a premierului desemnat și face ca atingerea pragului de 233 de voturi să devină și mai dificilă.
O dilemă politică pentru președintele Nicușor Dan
Dincolo de simpla matematică parlamentară, există și o problemă de natură politică.
O parte dintre formațiunile de la care Eugen Tomac ar putea obține voturi au poziții critice față de Uniunea Europeană sau promovează discursuri considerate eurosceptice. O eventuală majoritate construită cu sprijinul acestor grupuri ar putea intra în contradicție cu mesajul pro-occidental și pro-european care a stat la baza desemnării lui Tomac de către președintele Nicușor Dan.
În plus, o astfel de formulă ar putea genera tensiuni suplimentare în interiorul viitorului Executiv și ar ridica semne de întrebare privind stabilitatea unei eventuale guvernări.
Programul de guvernare al lui Eugen Tomac
Europarlamentarul însărcinat cu scoaterea României din criza politică tot mai profundă nu intenţionează să renunţe la măsurile de austeritate considerate necesare.
Cu termenul-limită pentru obţinerea sprijinului Parlamentului apropiindu-se rapid, premierul desemnat Eugen Tomac şi-a prezentat în exclusivitate pentru POLITICO programul de guvernare.
Tomac, europarlamentar din 2019, a promis că statul va susţine sectorul privat, va înceta să „lupte” cu antreprenorii şi va genera creştere economică pentru a crea prosperitate care să poată fi distribuită românilor aflaţi în dificultate.
Însă, deşi admite că multe comunităţi mai puţin prospere au resimţit efectele reducerilor masive ale cheltuielilor publice şi ale creşterilor de taxe, programul de austeritate al predecesorului său, destinat reducerii deficitului bugetar istoric al ţării, trebuie să continue.
Tomac este nominalizarea preşedintelui Nicuşor Dan pentru formarea unui nou guvern tehnocrat, după prăbuşirea coaliţiei de centru conduse de premierul Ilie Bolojan luna trecută.
Conform Constituţiei, Tomac are termen până pe 14 iunie pentru a prezenta Parlamentului cabinetul şi programul său de guvernare. El a fost deja respins de Partidul Naţional Liberal, al treilea grup ca mărime din Parlament.
Dacă acesta nu va obţine sprijin parlamentar, România va intra într-o nouă perioadă de incertitudine.
Analiştii avertizează că o perioadă prelungită de instabilitate ar putea pune în pericol stabilitatea economică a României, pe fondul temerilor privind o eventuală retrogradare din partea agenţiilor de rating. În plus, termenul-limită din august pentru implementarea reformelor necesare deblocării a aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile europene de redresare post-pandemie amplifică presiunea pentru găsirea unei soluţii.
În acelaşi timp, austeritatea şi turbulenţele politice au alimentat ascensiunea partidului de extremă dreapta AUR, care conduce în prezent în sondajele naţionale.
Într-un schimb de mesaje scrise cu POLITICO, Tomac şi-a prezentat obiectivele. Textul de mai jos a fost editat pentru lungime şi claritate.
POLITICO: Cum intenţionaţi să reasiguraţi pieţele financiare şi agenţiile de rating în privinţa perspectivelor economice ale României?
Tomac: Prin respectarea angajamentelor asumate, într-un calendar verificabil de toată lumea. Bugetul pe 2026 va închide cu un deficit de 6,2%, în scădere de la 7,6% în 2025. România şi-a asumat un deficit de 5,1% în 2027. Această traiectorie nu este negociabilă. Nu vor exista taxe noi pe muncă sau pe capitalul productiv. În schimb, vom continua reconstrucţia pe partea de cheltuieli.
În paralel, vom restabili un dialog instituţionalizat şi permanent cu mediul de afaceri, deoarece politicile fiscale imprevizibile de după 2022 ne-au costat credibilitatea şi nu vom repeta această greşeală. Pentru agenţiile de rating contează trei ancore externe: finalizarea PNRR, accesarea facilităţii SAFE şi aderarea la OCDE. Respectarea acestor trei obiective este, sincer, mai importantă pentru costurile noastre de finanţare decât orice promisiune retorică pe care aş putea să o fac în acest interviu.
Cum veţi menţine sprijinul PSD în timp ce implementaţi reforme fiscale pentru reducerea deficitului?
Voi lucra cu toate forţele parlamentare pro-europene care acceptă realitatea cifrelor bugetare. Discuţia sinceră cu PSD este aceeaşi pe care o voi avea cu toate celelalte partide: nu există spaţiu pentru noi expansiuni fiscale.
Asta nu înseamnă că uităm de cetăţenii vulnerabili sau de pensionari. Puţinele resurse pe care le avem la dispoziţie vor merge în această direcţie. Oamenii cu venituri reduse au fost afectaţi de încetinirea economiei, de disciplina fiscală necesară şi de pierderea avantajului competitiv, la care s-au adăugat preţurile ridicate la energie generate de crize externe suprapuse. Problemele lor nu vor fi la coada listei mele de priorităţi. Vom găsi toate modalităţile posibile pentru a-i sprijini.
În acelaşi timp, trebuie să încurajăm antreprenoriatul şi sectorul privat. Acolo se produce prosperitatea, iar cu cât avem mai multă prosperitate, cu atât putem redistribui mai mult către cei mai puţin favorizaţi.
