Oamenii de știință spun că au detectat dovezi ale existenței unui vânt cosmic de proporții uriașe provenit de la gaura neagră supermasivă aflată în centrul Căii Lactee, o descoperire care ar putea explica unul dintre cele mai vechi mistere din astronomie, scrie CNN.
Sagittarius A*, o gaură neagră gigantică cu o masă de aproximativ 4 milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui, a nedumerit comunitatea științifică timp de peste cinci decenii. Legile fizicii arată că, asemenea tuturor găurilor negre, aceasta nu ar trebui doar să absoarbă materie, ci și să elimine o parte din ea sub formă de vânturi sau jeturi energetice. Cu toate acestea, Sagittarius A* s-a dovedit neobișnuit de „tăcută”.
În ciuda deceniilor de cercetări, astronomii au găsit doar indicii ale unor erupții de vânt produse cu peste 20.000 de ani în urmă, fără dovezi ale unor fenomene similare mai recente.
„Aceasta este cea mai apropiată și cea mai studiată gaură neagră de noi”, a declarat Mark Gorski, profesor asistent de cercetare la Universitatea Northwestern din Evanston, Illinois. „Putem observa în detaliu procesele fizice din jurul ei, însă părea că nu produce niciun vânt. Toate găurile negre din Univers se comportă într-un anumit fel, iar cea mai apropiată de noi părea diferită. Era o problemă uriașă.”
După cinci ani de observații, Gorski și Lena Murchikova, profesoară de fizică și astronomie la aceeași universitate, cred că au găsit în sfârșit urmele acestui vânt dispărut.
Cei doi cercetători au realizat o imagine extrem de detaliată a regiunii din jurul găurii negre. În imagine au identificat o cavitate mare, în formă de con, lipsită de gaz rece.
Potrivit studiului publicat pe 4 iunie în revista The Astrophysical Journal Letters, această structură ar fi putut fi creată doar de un flux de gaz fierbinte provenit direct de la gaura neagră.
„Vântul găurii negre acționează ca un uscător de păr”, a explicat Gorski. „Suflă aer fierbinte și turbulent într-un material mai rece și mai dens, la fel cum uscătorul acționează asupra părului ud. Este suficient de puternic pentru a încălzi și îndepărta apa, dar nu atât de puternic încât să smulgă părul de pe cap.”
În mod similar, gazul fierbinte emis de gaura neagră a lăsat o amprentă clară prin îndepărtarea gazului rece din jur.
Astronomii au observat anterior fenomene similare la găurile negre supermasive din alte galaxii, sub forma unor jeturi înguste sau a unor vânturi extinse. Aceste fluxuri joacă un rol esențial în modul în care găurile negre transferă energie către galaxiile gazdă și le influențează evoluția.
„Astfel de fluxuri au fost extrem de greu de detectat în cazul propriei noastre găuri negre supermasive – până acum”, a explicat Christopher Reynolds, profesor de astronomie la Universitatea din Maryland, care nu a participat la cercetare.
„Acest studiu oferă dovezi foarte convingătoare că un vânt provenit de la gaura neagră din centrul galaxiei noastre a împins gazul și praful din jur. Cercetătorii nu au observat direct vântul, dar prezența lui este foarte clară. A fost nevoie de o analiză extrem de atentă a aproape cinci ani de date colectate de cel mai sensibil radiotelescop din lume – o realizare remarcabilă”, a concluzionat acesta.
