La puțin peste un an după ce președintele moderat Nicușor Dan a câștigat alegerile într-o confruntare tensionată cu extrema dreaptă, acesta se confruntă cu cea mai serioasă provocare de până acum: încercarea de a negocia un acord între partidele rivale pentru formarea unui guvern stabil, scrie Politico.
Ultima coaliție de guvernare din România s-a destrămat în aprilie, iar primele două nominalizări făcute de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru nu au reușit să obțină suficient sprijin politic pentru formarea unui nou executiv.
Președintele mai are acum o singură șansă de a desemna un premier și de a obține votul de învestitură în Parlament, înainte ca varianta alegerilor anticipate să devină posibilă.
Nicușor Dan va încerca să evite declanșarea unor noi alegeri parlamentare, deoarece principalii săi adversari, cei din partidul de extremă dreapta AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), conduc detașat în sondaje.
Totuși, refuzul de a convoca alegeri anticipate implică și riscuri. Adversarii săi din AUR și din alte partide amenință deja cu inițierea procedurii de suspendare a președintelui, o opțiune despre care unii analiști cred că ar putea câștiga sprijin pe măsură ce criza politică se prelungește.
Bucureștiul este sub presiune
Între timp, pentru România, stat cu 19 milioane de locuitori aflat la granița estică a Uniunii Europene, timpul se scurge rapid. Bucureștiul este sub presiune să reducă deficitul bugetar ridicat și să îndeplinească până la sfârșitul lunii august obiective-cheie privind reformele economice pentru a putea accesa aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri europene.
Și agențiile de rating urmăresc atent evoluțiile, existând temeri că incertitudinea politică ar putea determina retrogradarea ratingului de țară, cu efecte economice importante.
Presiunea este amplificată și de apropiata vacanță parlamentară de vară. Dacă nu se ajunge la un acord până la sfârșitul lunii iunie, analiștii estimează că actualul guvern interimar condus de premierul Ilie Bolojan va continua să administreze țara până în toamnă.
„Suntem acum la începutul unei crize constituționale”, a declarat Cristian Pîrvulescu, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. Potrivit Constituției, unii miniștri din actualul guvern interimar „nu mai au dreptul să exercite funcția”, deoarece mandatul unui executiv interimar nu ar trebui să depășească 45 de zile, termen care a expirat deja.
Negocieri fără acord
Negocierile dintre partidele politice pentru formarea unui guvern minoritar au continuat joi, însă s-au încheiat după aproximativ două ore, fără ca vreun acord să fie anunțat, potrivit presei locale.
Nicușor Dan urmează să se întâlnească din nou vineri cu liderii partidelor, însă nu va desemna un nou prim-ministru decât dacă formațiunile politice ajung în prealabil la un acord privind susținerea unui guvern minoritar.
Analistul politic Radu Magdin consideră că scenariul alegerilor anticipate nu este unul „credibil”, întrucât România nu a organizat niciodată astfel de alegeri de la căderea regimului comunist, în 1989.
„Suntem într-un fel de speed dating în ceea ce privește consultările prezidențiale cu partidele”, a declarat Magdin. El explică faptul că există două variante principale: fie un guvern minoritar PSD, după ce social-democrații l-au propus în această săptămână pe liderul lor, Sorin Grindeanu, pentru funcția de premier, fie un guvern minoritar format din liberalii conduși de actualul premier interimar Ilie Bolojan, împreună cu celelalte partide de centru-dreapta și liberale.
În prezent este discutată și o a treia variantă: o formulă de rotație la guvernare între un executiv minoritar PSD și o coaliție minoritară de centru-dreapta, până la următoarele alegeri programate în 2028.
PSD a părăsit coaliția condusă de Ilie Bolojan în aprilie și s-a aliat cu AUR, partidul de extremă dreapta condus de fostul rival al lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale, George Simion, pentru a susține o moțiune de cenzură. Social-democrații s-au opus politicilor dure de reducere a deficitului bugetar promovate de Bolojan, care au afectat domeniile reprezentate de PSD.
