Piaţa carburanţilor din România nu funcţionează uniform, iar majorările de preţ nu sunt dictate exclusiv de taxe sau de costurile internaţionale, întrucât există spaţiu de manevră comercială, fiecare operator alege să îl utilizeze diferit, se arată într-o analiză publicată, miercuri, de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI).
„Ieri au expirat măsurile instituite în perioada stării de criză pe piaţa carburanţilor, iar primele efecte s-au văzut imediat la pompă. Motorina s-a scumpit cu până la 38 de bani pe litru, iar benzina a înregistrat majorări modeste sau chiar deloc, în funcţie de companie. Dincolo de reacţia firească a consumatorilor, cifrele arată însă că adevărata poveste nu este despre accize, ci despre modul în care companiile aleg să îşi formeze preţurile”, susţine preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă.
Conform studiului Asociaţiei, intitulat „Evoluţia preţurilor la motorină şi benzină în starea de criză din România”, în cazul motorinei, circa 16% este produsă din ţiţei extras în România, în timp ce aproximativ 84% provine din ţiţei importat şi rafinat în ţară. Situaţia este, însă, diferită în cazul benzinei, unde 35% provine din producţia internă de ţiţei, iar 65% din ţiţei importat şi rafinat în România.
„Această diferenţă este esenţială. Dacă o parte importantă a materiei prime este produsă local, atunci costurile carburanţilor nu pot urma teoretic fiecare fluctuaţie a cotaţiilor internaţionale. Există un amortizor natural reprezentat de producţia internă, iar acesta ar trebui să limiteze amplitudinea scumpirilor”, precizează specialistul.
În viziunea lui Chisăliţă, pornind de la costurile reale de extracţie, rafinare, transport, distribuţie şi comercializare, există trei scenarii privind preţurile teoretice.
Trei scenarii privind preţurile teoretice
Primul scenariu, bazat exclusiv pe costurile efective estimate de AEI şi o marjă comercială de 10%, indică faptul că ar fi trebuit să avem un preţ mediu de aproximativ 8,58 lei/litru pentru motorină şi de 8,31 lei/litru pentru benzină.
Al doilea scenariu ia în calcul decalajul normal dintre achiziţia materiei prime şi comercializarea produsului finit (de până la o lună), folosind cotaţiile produselor petroliere de acum aproximativ 30 de zile. Astfel, rezultă un preţ mediu de 9,01 lei/litru pentru motorină, respectiv de 8,69 lei/litru pentru benzină.
Totodată, al treilea scenariu utilizează cotaţiile internaţionale curente ale benzinei şi motorinei, rezultând un preţ teoretic de aproximativ 9,99 lei/litru pentru motorină şi de 8,88 lei/litru pentru benzină.
Potrivit datelor AEI, în data de 1 iulie 2026, OMV şi MOL au majorat preţul motorinei la 9,60 lei/litru, cu exact 38 de bani, din care 36 de bani reprezintă revenirea accizei la nivelul anterior măsurilor de criză, iar aproximativ doi bani pot fi explicaţi prin eliminarea plafonării adaosului comercial. În acelaşi timp, benzina a fost scumpită tot cu doi bani, până la 8,68 lei/litru, motivaţia putând fi aceeaşi.
De asemenea, Petrom a scumpit motorina cu 32 de bani, până la 9,54 lei/litru, „ceea ce înseamnă că societatea a absorbit aproximativ 4 bani din impactul fiscal”. În cazul benzinei, preţul a rămas neschimbat, la 8,62 lei/litru.
În ceea ce priveşte Rompetrol şi Lukoil, acestea nu au modificat, cel puţin până la momentul analizei, preţurile faţă de ziua precedentă.
Majorările nu sunt dictate exclusiv de taxe
„Aceste decizii demonstrează că piaţa nu funcţionează uniform şi că majorările nu sunt dictate exclusiv de taxe sau de costurile internaţionale. Există spaţiu de manevră comercială, iar fiecare operator îl utilizează diferit (….) În perioada următoare se va vedea dacă presiunea concurenţială va conduce la ajustări descendente sau dacă operatorii vor prefera să păstreze preţurile la nivelurile actuale. Expirarea măsurilor de criză nu înseamnă doar revenirea accizelor sau eliminarea plafonării adaosului comercial. Ea reprezintă şi un test pentru funcţionarea pieţei. Dacă diferenţele dintre costurile economice şi preţurile finale vor continua să rămână ridicate, atunci discuţia trebuie să fie despre fiscalitate, concurenţă, transparenţă şi responsabilitatea faţă de consumatori. Iar acesta este, probabil, cel mai important mesaj al analizei AEI: nu orice preţ ridicat este inevitabil şi nu orice scumpire poate fi explicată exclusiv prin evoluţia cotaţiilor internaţionale”, este de părere şeful AEI.
Analiza de specialitate punctează faptul că, deşi România are a doua cea mai mare producţie internă de ţiţei din ţările Uniunii Europene (UE), preţurile practicate pe piaţa internă sunt la nivelul ţărilor vestice.
Astfel, cel mai mare preţ la carburanţi îl plătesc locuitorii din Finlanda – de 2,28 euro/litru, urmaţi de către cei din Danemarca (2,10 euro/litru) şi din Ţările de Jos (2,095 euro/litru). România are o medie a preţurilor de 1,85 de euro/litru, la nivelul Suediei şi Austriei, în timp ce preţurile cele mai mici se înregistrează în Malta, unde un litru de combustibil costă, în medie, 1,042 euro. Toate tarifele includ TVA.
