ÎCCJ, replică dură pentru Ilie Bolojan: „Declarațiile unui Guvern demis afectează independența justiției și încrederea în instanțe”

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) apreciază, joi, că este ”fără precedent” ca, înainte de soluţionarea unui litigiu, una dintre părţile din proces să califice conduita instanţei drept neconstituţională şi să formuleze acuzaţii privind depăşirea competenţelor acesteia.

”Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competenţelor constituţionale ale fiecărei autorităţi publice”, au transmis reprezentanţi ÎCCJ.

Ei au precizat că un Guvern demis nu ar avea competenţe pentru iniţierea unor demersuri constituţionale sau procedurale.

”Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluţionarea definitivă a unui litigiu, una dintre părţile din proces să califice public conduita instanţei drept neconstituţională şi să formuleze acuzaţii privind depăşirea competenţelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmaţii provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuţiilor constituţionale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline. Competenţele acestuia nu pot fi extrapolate la iniţierea unor demersuri constituţionale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexităţi cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie”, a mai anunţat ÎCCJ.

Reprezentanţii Înaltei Curţi consideră că o astfel de conduită afectează independenţa justiţiei.

”O asemenea conduită afectează independenţa justiţiei şi încrederea cetăţenilor că litigiile sunt soluţionate exclusiv în faţa instanţelor, pe baza legii şi a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spaţiul public.

Într-un stat de drept, argumentele juridice se susţin în faţa instanţei de judecată. Independenţa justiţiei presupune ca procesele să fie soluţionate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, şi nu influenţate de declaraţii publice ale uneia dintre părţile aflate în litigiu”, au mai transmis reprezentanţii ÎCCJ.

Premierul Ilie Bolojan a anunţat că a fost sesizată Curtea Constituţională a României (CCR) pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a explicat că puterea judecătorească nu are legitimitatea şi nici competenţa tehnică de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat.

„Un aspect pe care l-am decis astăzi în şedinţa de Guvern a fost sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional”, a declarat Ilie Bolojan, joi, la finalul şedinţei de Guvern.

ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel Bucureşti solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe.

La sfârşitul lunii martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a anunţat că a formulat plângere prealabilă la adresa Guvernului şi a Ministerului Finanţelor pentru refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite.

ICCJ a precizat că, în caz de nesoluţionare favorabilă a plângerii prealabile, ar putea sesiza instanţa de contencios administrativ.