În această primăvară, în timp ce președintele Donald Trump își exprima furia într-o ședință la Casa Albă pentru că ceilalți membri ai alianței NATO au refuzat să se alăture operațiunii militare americane din Iran, i-a venit o idee.
Ce-ar fi dacă ar reduce cu o treime efectivele militare americane din Europa, a întrebat el, potrivit a două persoane familiarizate cu discuția. Ar transmite astfel aliaților așa-numiți mesajul potrivit?
În perioada în care Trump a lansat această idee privind retragerea trupelor, Pentagonul a anulat brusc două desfășurări de trupe americane în Europa și a ordonat retragerea altor militari de pe continent, scrie CNN.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, intenționa să anunțe la reuniunea NATO din iunie reduceri și mai ample, care ar fi putut ajunge la o diminuare de o treime a efectivelor, așa cum sugerase Trump, potrivit a două persoane familiarizate cu situația. Însă planul s-a schimbat după consultări cu alți oficiali de rang înalt ai administrației, iar Hegseth a anunțat în schimb o revizuire de șase luni a prezenței militare americane în Europa.
„Este o evaluare pe care unele țări o vor pica, iar altele o vor trece cu brio”, a avertizat el atunci.
În timp ce președintele se îndreaptă în această săptămână spre Turcia pentru un summit NATO intens așteptat, furia sa — și amenințările sale — pun presiune asupra alianței vechi de 77 de ani. Nefiind niciodată un susținător entuziast al angajamentului SUA pentru apărarea Europei, Trump a devenit și mai sceptic în ultimele 12 luni, susținând că cei mai vechi aliați ai Americii nu i-au fost alături atunci când a avut nevoie de ei după declanșarea războiului cu Iranul.
El nu a exclus niciodată în mod explicit posibilitatea retragerii Statelor Unite din NATO și pune constant sub semnul întrebării valoarea alianței pentru SUA, despre care spune că suportă costurile securității Europei.
Trump a amenințat, de asemenea, că va prelua Groenlanda de la un alt stat membru NATO și a manifestat periodic deferență față de președintele rus Vladimir Putin, despre care unii oficiali europeni se tem că ar putea pregăti operațiuni pe teritoriul NATO pentru a testa hotărârea alianței.
„Este timpul ca aliații noștri să facă mai mult”
Toate acestea au creat o atmosferă tensionată înaintea summitului din această săptămână, la care Trump a spus că participă fără prea mare entuziasm. La întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, de luna trecută, el a afirmat că merge doar pentru că summitul este găzduit în capitala Turciei de președintele Recep Tayyip Erdoğan, pe care îl consideră un prieten. O sursă familiarizată cu situația a declarat că lui Trump și echipei sale li s-a transmis în privat că absența de la summit, indiferent de motivele sale, ar fi fost o lipsă de respect față de Erdoğan.
„Acest summit de la Ankara este momentul în care aliații noștri trebuie să facă mai mult și știu că exact asta așteaptă președintele Trump”, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker.
Liderii europeni speră să plece de la reuniunea de la Ankara fără un conflict major, pregătind noi angajamente privind apărarea pentru a tempera nemulțumirea lui Trump. Și Mark Rutte a încercat să reducă tensiunile în timpul vizitei sale din iunie la Casa Albă.
Însă, în discuții private purtate în ultima săptămână, mulți oficiali au recunoscut că nu pot garanta desfășurarea fără incidente a summitului, având în vedere starea de spirit a președintelui. Trump s-a plâns cu furie, în spatele ușilor închise, de lipsa sprijinului din partea NATO, iar această retorică s-a regăsit și în declarațiile sale publice.
„Este ridicol ca SUA să continue pe acest drum unilateral când relația nu este reciprocă. Ei nu au fost acolo pentru noi!!!”, a scris Trump pe rețelele sociale în zilele premergătoare summitului.
Liderii europeni au respins criticile lui Trump, subliniind că nu au fost consultați înainte de începerea războiului cu Iranul. Mulți au promis sprijin militar pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, deși tensiunile din această zonă strategică au încetinit reluarea completă a traficului comercial.
Oficiali americani de rang înalt au declarat că situația din Strâmtoarea Ormuz va fi unul dintre subiectele discutate la Ankara, exprimându-și totodată scepticismul că statele europene dispun de capabilitățile militare necesare pentru a contribui semnificativ la eventualele operațiuni.
Disputa lui Trump cu liderii europeni nu a afectat summitul G7 din Franța, desfășurat luna trecută. Dimpotrivă, încurajat de evoluțiile pozitive ale discuțiilor privind Iranul, Trump a părut să se înțeleagă bine chiar și cu lideri pe care îi criticase în lunile anterioare.
Însă, la scurt timp după plecare, el a reluat conflictul cu premierul italian Giorgia Meloni, despre care a susținut că l-ar fi „implorat” pentru o fotografie. Aceasta l-a acuzat că a inventat povestea, iar în loc să lase tensiunile să se stingă, Trump a sugerat duminică faptul că ar avea nevoie de „un ordin de restricție” împotriva ei. Un oficial american a declarat că relația tensionată dintre cei doi lideri, altădată apropiați, adaugă un nou element de incertitudine summitului.
În timpul întâlnirii din Biroul Oval cu Mark Rutte, Trump și-a reluat șirul criticilor la adresa aliaților NATO.
„Fiți doar loiali. Eu vreau doar loialitatea lor. Nu avem nevoie de banii lor, nu avem nevoie de nimic. Avem cea mai puternică armată din lume, de departe, dar vreau doar loialitate”, a spus el.
Dificultățile de a-l mulțumi pe Trump
Mark Rutte, care în ultimul an și jumătate a încercat, cu succes limitat, să gestioneze schimbările de dispoziție ale lui Trump, a încercat să atenueze ostilitatea președintelui prezentând grafice care arătau creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, pe care a atribuit-o presiunilor exercitate de Trump.
„Acest grafic este despre trilionul lui Trump”, a explicat el la un moment dat.
El a încercat, într-un mod delicat, să tempereze nemulțumirea liderului american privind Iranul, insistând că „au existat cazuri izolate care v-au dezamăgit profund, dar, în general, aliații europeni au fost alături de dumneavoastră”.
Rutte, fost premier al Țărilor de Jos, ale cărui laude adresate lui Trump i-au adus uneori ironii, a folosit o tactică similară și la summitul NATO de anul trecut de la Haga, iar aceasta a funcționat în mare parte. Trump a plecat atunci lăudând liderii europeni și reafirmând angajamentul SUA față de clauza de apărare colectivă a NATO.
Oficialii europeni speră la un rezultat similar și la Ankara, însă pentru mulți această perspectivă pare tot mai puțin probabilă. Trump nu a renunțat la planurile sale privind Groenlanda, susținând în repetate rânduri că Statele Unite au nevoie de acest teritoriu din motive de securitate națională, în ciuda unui plan elaborat de Rutte în ianuarie pentru consolidarea apărării europene pe teritoriul autonom danez.
„În acest moment, singura soluție pe care am găsit-o pentru rezolvarea acestei probleme este ca Statele Unite să preia Groenlanda, dar vom continua să analizăm și alte opțiuni pentru a răspunde acestor preocupări”, a declarat un oficial american de rang înalt înaintea summitului.
