Vara extrem de călduroasă este pe cale să coste economia Uniunii Europene 180 de miliarde de euro în acest an – echivalentul a aproximativ 1% din PIB, adică exact nivelul de creștere economică pe care blocul comunitar era așteptat să îl înregistreze în 2026, potrivit unei noi analize, scrie Politico.
Franța ar putea pierde 1,4 puncte procentuale din creșterea economică, suficient pentru a împinge economia țării într-o contracție de 0,6%, în timp ce o reducere de 0,8 puncte procentuale ar putea șterge aproape complet expansiunea economică estimată pentru Olanda.
„Rezultatul nu înseamnă pur și simplu că țările cele mai fierbinți pierd cel mai mult”, arată analiza realizată de Triodos Bank.
„Spania și Italia au cea mai mare expunere fizică și cele mai multe zile caniculare în termeni absoluți, însă decenii de adaptare la temperaturi ridicate înseamnă că impactul marginal al fiecărei zile suplimentare de caniculă este comparativ mai redus”, explică autorii raportului.
Productivitatea muncii, cea mai afectată
Cea mai mare parte a pierderilor economice este așteptată să provină din scăderea productivității angajaților, care întâmpină dificultăți în a lucra în condiții de căldură extremă.
Triodos estimează că numai pierderea productivității muncii ar putea reduce PIB-ul Uniunii Europene cu aproximativ 0,6%, în timp ce producția agricolă ar putea scădea cu între 3% și 7%.
„La prima vedere, aceste cifre pot părea modeste, însă reprezintă exact creșterea economică pe care Uniunea Europeană o aștepta în acest an”, a precizat banca, referindu-se la impactul total de 180 de miliarde de euro.
Valurile de căldură continuă
Iar vara este departe de a se fi încheiat.
Franța și Marea Britanie se pregătesc în această săptămână pentru al cincilea val de căldură din acest sezon, temperaturile urmând să ajungă la aproape 40 de grade Celsius în sud-estul Franței și la 36 de grade în Regatul Unit.
Costurile depășesc însă impactul asupra PIB-ului.
Potrivit unei estimări realizate de POLITICO, cel puțin 14.000 de decese în exces au fost înregistrate în cele șase țări europene cel mai grav afectate în timpul valului record de căldură din perioada mijlocul lunii iunie – începutul lunii iulie.
Seceta afectează și sistemul energetic european
Seceta a lovit puternic și sistemul energetic al Europei.
Nivelul foarte scăzut al Dunării din ultimele săptămâni a forțat reducerea semnificativă a producției la centrala nucleară Paks din Ungaria și a determinat România să dinamiteze o formațiune stâncoasă pentru a redirecționa apa către singurul reactor rămas în funcțiune la Cernavodă.
În același timp, navele care circulă pe Rin și Dunăre au fost nevoite să transporte încărcături parțiale din cauza nivelului redus al apei.
În Austria, seceta a provocat pierderi agricole estimate la 1 miliard de euro, potrivit companiei Austrian Hail Insurance, după ce unele regiuni au primit cu peste 75% mai puține precipitații decât în mod normal de la jumătatea lunii iunie.
Fenomenul ar putea deveni permanent
Triodos avertizează că această vară nu trebuie privită ca un eveniment izolat, întrucât temperaturile extreme „ar putea deveni o caracteristică structurală” pe măsură ce planeta continuă să se încălzească.
Totuși, guvernele pot reduce impactul prin investiții în sisteme de irigații, izolarea clădirilor, soluții de răcire și adaptarea programului de lucru la condițiile meteorologice.
„Fiecare an în care ne adaptăm fără să reducem emisiile este un an împrumutat pe fondul unei planete tot mai fierbinți”, avertizează raportul.
