Presiunea asupra conducerii CCR crește după întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan. Înalta Curte de Casație și Justiție cere „clarificarea imediată și completă” a circumstanțelor întrevederii și vorbește despre o situație de „o gravitate instituțională aparte”, în condițiile în care CCR urmează să soluționeze inclusiv un conflict juridic de natură constituțională declanșat de Bolojan.
„Explicaţiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre preşedinta Curţii Constituţionale, doamna Simina Tănăsescu, şi domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanţele acesteia şi nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spaţiul public şi la nivelul autorităţii judecătoreşti. În acest context, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigenţelor de independenţă, imparţialitate şi transparenţă şi consideră necesară clarificarea imediată şi completă a circumstanţelor în care a avut loc această întrevedere”, precizează ICCJ într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, situaţia „prezintă o gravitate instituţională aparte”, în condiţiile în care Curtea Constituţională „este chemată să soluţioneze, printre altele, un conflict juridic de natură constituţională declanşat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar preşedinta Curţii participă la soluţionarea cauzei în calitate de judecător”.
„Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituţional trebuie nu doar să fie independent şi imparţial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparenţe rezonabile de influenţă sau de apropiere faţă de una dintre părţi. Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituţionale clare şi respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemaţi să garanteze echilibrul constituţional. Autoritatea unei decizii constituţionale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci şi pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influenţă sau aparenţă rezonabilă de influenţă”, arată sursa citată.
ICCJ consideră că, din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la „necesitatea respectării aceloraşi exigenţe de independenţă, imparţialitate şi transparenţă la nivelul oricărei jurisdicţii sunt legitime şi reflectă o preocupare instituţională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiţie”.
„Caracterul echivoc al conduitei preşedintei Curţii Constituţionale, prin aparenţa de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze faţă de una dintre părţile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparţialitatea şi justeţea viitoarei soluţii”, adaugă aceeaşi sursă.
ICCJ menţionează că împrejurările în care s-a desfăşurat întrevederea „reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituţiile reprezentate de cei doi participanţi şi, potrivit informaţiilor disponibile public, nu a fost anunţată în prealabil”.
„O asemenea situaţie nu poate rămâne neclarificată şi nici fără consecinţe instituţionale pe măsura gravităţii sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicţii constituţionale generează îndoieli legitime asupra aparenţei de imparţialitate, responsabilitatea funcţiei impune asumarea consecinţelor necesare, astfel încât asupra credibilităţii viitoarelor decizii ale Curţii să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influenţă sau de lipsă de imparţialitate”, mai arată sursa citată.
Duminică seară, CCR a făcut pentru a doua oară precizări în legătură cu informaţiile privind întâlnirea dintre preşedinta Simina Tănăsescu şi Ilie Bolojan, în contextul reacţiilor Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedinţilor de curţi de apel, tribunale şi judecătorii.
Potrivit sursei citate, întâlnirile preşedintei Curţii Constituţionale cu reprezentanţi ai autorităţii executive „au ca obiect exclusiv aspecte care ţin de buna organizare, administrare şi desfăşurare a activităţii instituţiei, în limitele competenţelor prevăzute de lege”.
„Conduita constantă şi publică, precum reperele etice şi profesionale ale preşedintei CCR, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura şi obiectul demersurilor administrative desfăşurate în exercitarea atribuţiilor funcţiei”, menţiona CCR.
Totodată, preşedinta CCR reafirma „ferm şi categoric” că nicio cauză aflată pe rolul Curţii „nu face şi nu poate face obiectul unor discuţii în afara cadrului procedural şi legal în care aceasta urmează să fie soluţionată”.
Reacţia CCR a venit după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi preşedinţii curţilor de apel, de tribunale şi de judecătorii au considerat că se impun clarificări publice cu privire la împrejurările în care a avut loc întrevederea dintre Simina Tănăsescu şi premierul demis Ilie Bolojan, preşedintele PNL, „pentru protejarea CCR şi pentru menţinerea încrederii publice în imparţialitatea şi integritatea deciziilor sale”.
