Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a pus în transparență decizională proiectul unei noi legi a partidelor politice, care ar urma să înlocuiască actuala Lege nr. 14/2003. Documentul, format din 77 de articole și nouă capitole, schimbă regulile privind înființarea, funcționarea și dizolvarea formațiunilor politice. Printre cele mai importante prevederi se numără creșterea numărului minim de fondatori de la 3 la 100, transferarea procedurii de înregistrare de la Tribunalul București la AEP și limitarea mandatelor de conducere la maximum patru ani. Politologul Cristian Pîrvulescu contestă însă filosofia proiectului și avertizează că noile reguli riscă să restrângă accesul pe piața politică.
Observațiile privind proiectul pot fi transmise până pe 20 septembrie. Legea ar urma să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2027, dacă va trece de Parlament și, eventual, de controlul Curții Constituționale.
Inițiativa apare într-o perioadă în care numărul formațiunilor politice nou-înregistrate a crescut puternic. Din cele 395 de partide înregistrate în România în cei 37 de ani de la Revoluție, 42 au fost înscrise doar de la începutul anului 2025.
Pragul pentru înființarea unui partid crește de la 3 la 100 de membri
Una dintre cele mai importante modificări privește numărul necesar de membri fondatori.
În prezent, Legea 14/2003 permite înființarea unui partid cu doar trei membri. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a criticat această regulă, susținând că a favorizat apariția unor „partide de familie”, constituite inclusiv de rude apropiate și care ulterior puteau solicita anumite beneficii.
Proiectul AEP ridică pragul la cel puțin 100 de membri fondatori și introduce obligația reprezentării ambelor sexe.
Fondatorii vor putea fi cetățeni români cu drept de vot, dar și cetățeni ai altor state membre ale Uniunii Europene care au domiciliul sau reședința în România și drept de vot.
AEP argumentează că există și alte state europene cu praguri comparabile sau mai ridicate: 100 de membri în Croația, 200 în Grecia, 500 în Bulgaria și 2.000 în Lituania.
Partidele deja constituite nu vor fi desființate automat. Acestea vor avea șase luni de la intrarea în vigoare a noii legi pentru a-și adapta actele constitutive. Nerespectarea termenului ar putea deveni motiv de dizolvare pentru inactivitate.
Înregistrarea partidelor ar urma să fie mutată de la Tribunal la AEP
Proiectul schimbă și instituția responsabilă pentru înregistrarea partidelor.
În prezent, cererile sunt depuse la Tribunalul București. Potrivit noilor reguli, procedura ar urma să fie administrată de Autoritatea Electorală Permanentă.
Dosarele vor fi analizate de completuri formate din cinci angajați ai AEP, repartizați aleatoriu. Aceștia vor verifica îndeplinirea condițiilor legale, inclusiv disponibilitatea și caracterul distinct al denumirii și semnului electoral.
Persoanele interesate vor putea formula cereri de intervenție cu cel puțin cinci zile înainte de ședința publică.
AEP ar urma să se pronunțe în maximum 30 de zile de la depunerea cererii. Decizia va putea fi contestată în termen de zece zile la Curtea de Apel București, care va trebui să judece cauza în cel mult zece zile.
Cererea, statutul, programul politic și lista fondatorilor vor fi publicate pe site-ul Autorității. În cazul fondatorilor vor deveni publice doar numele și prenumele, în timp ce informații precum domiciliul, data nașterii, seria actului de identitate și semnătura vor rămâne confidențiale.
AEP vrea să împiedice apariția partidelor „clonă”
O altă componentă importantă vizează denumirile și simbolurile formațiunilor politice.
Proiectul interzice folosirea unei denumiri, prescurtări sau a unui semn care aparține deja altui partid, dar și utilizarea unor elemente suficient de asemănătoare încât să poată crea confuzie în rândul alegătorilor.
Problema a devenit vizibilă inclusiv la alegerile din 2024, când PSDU – Partidul Social Democrat Unit a obținut peste 150.000 de voturi, având o siglă asemănătoare celei a PSD.
Vor fi restricționate și denumirile care pot produce confuzie cu instituții ale statului, precum „autoritate”, „poliție”, „jandarmerie”, „inspectorat” sau „gardă”, dar și cu anumite structuri profesionale reglementate.
O schimbare importantă privește protecția numelui partidului. Dreptul exclusiv asupra denumirii va exista doar pe durata de viață a formațiunii și va înceta odată cu radierea acesteia. Astfel, numele unor partide dispărute ar putea fi reutilizate ulterior.
Viitorii fondatori vor putea solicita AEP rezervarea unei denumiri și a unui semn pentru o perioadă de 60 de zile.
Mandatele conducerii partidelor, limitate la maximum patru ani
Proiectul intervine și asupra organizării interne a formațiunilor.
Persoanele aflate în funcții de conducere sau coordonare, precum și membrii structurilor de arbitraj și ai organelor de control al gestiunii vor trebui aleși prin vot secret pentru mandate de maximum patru ani. Mandatele vor putea fi reînnoite.
Interimatele nu vor putea depăși șase luni.
„Autonomia unui partid nu poate însemna lipsa regulilor, iar libertatea deciziei politice nu poate justifica arbitrariul procedural”, a declarat Adrian Țuțuianu la prezentarea proiectului.
Adunarea generală, definită drept organul suprem de conducere al partidului, va trebui convocată cel puțin o dată la patru ani. Ședințele vor putea avea loc atât fizic, cât și prin mijloace electronice.
Proiectul menține restricțiile privind constituirea structurilor de partid la locul de muncă și desfășurarea activităților politice în instituții publice sau întreprinderi economice, cu excepțiile prevăzute pentru campaniile electorale.
Reguli noi pentru excluderea membrilor din partid
Membrii amenințați cu sancțiuni disciplinare ar urma să beneficieze de garanții procedurale prevăzute expres în lege.
Persoana vizată trebuie informată cu privire la acuzațiile care îi sunt aduse, să beneficieze de dreptul la apărare și de posibilitatea unei contestații interne.
Excluderea va trebui decisă prin vot secret, motivată și comunicată în maximum cinci zile.
Proiectul interzice, de asemenea, folosirea funcției de partid în interes personal și promovarea violenței, extremismului, discriminării, discursului de ură sau a informațiilor false răspândite deliberat.
Fiecare partid va putea avea o singură fundație politică
Noua lege reglementează distinct fundațiile politice, destinate activităților de cercetare, educație și formare.
Un partid va putea avea o singură astfel de fundație, cu un patrimoniu inițial de cel puțin zece salarii minime brute pe țară.
Fundațiile nu vor putea finanța promovarea electorală sau politică a partidelor, alianțelor ori candidaților.
Institutele de teorie politică deja existente vor putea deveni fundații politice fără dizolvare și lichidare, cu condiția să își adapteze documentele în maximum șase luni.
Partidele inactive ar putea fi dizolvate
Proiectul introduce criterii mai clare pentru constatarea inactivității unei formațiuni.
Printre situațiile care pot conduce la dizolvare se numără lipsa unei adunări generale timp de patru ani, absența timp de un an a unor organe de conducere alese sau nedepunerea situațiilor financiare timp de doi ani consecutivi.
Un criteriu cu impact direct asupra partidelor care există mai degrabă formal este neparticiparea cu candidați la două scrutine succesive organizate la termen.
La dizolvare, patrimoniul va fi lichidat de practicieni în insolvență autorizați, iar activul net rămas va intra în proprietatea statului.
În paralel, proiectul consacră separarea patrimoniului partidului de averea membrilor și a conducerii și interzice utilizarea banilor formațiunii pentru beneficii personale sau pentru ocolirea legislației privind finanțarea campaniilor.
Amenzi de până la 80.000 de lei
Formațiunile care nu respectă anumite obligații de transparență vor putea primi amenzi cuprinse între 20.000 și 80.000 de lei.
Sancțiunile vizează, între altele, nepublicarea pe site a informațiilor obligatorii privind statutul, programul, conducerea și sediile partidului, lipsa unui cod intern de etică sau necomunicarea la termen a documentelor solicitate de AEP.
Aproape 300 de partide sunt active în România
Datele publice arată dimensiunea fenomenului pe care AEP încearcă să îl reglementeze.
Din 1989 până în prezent au fost înregistrate 395 de partide politice. Aproximativ 298 sunt active, în timp ce 97 au fost radiate, dizolvate, absorbite prin fuziuni sau nu au trecut de procedurile de reînregistrare.
De la 1 ianuarie 2025 au apărut 42 de partide noi: 30 în 2025 și alte 12 în 2026.
Printre formațiunile înscrise anul acesta se numără Alianța România Competentă, Partidul Puterea Poporului, Partidul Alternativa Societății, Platforma Autonomie și Subsidiaritate, Partidul Perfect Civic, Partidul Creștin Democrat, Acțiunea pentru Respect, Integritate, Principii și Adevăr, Alianța Bucovinenilor Creștini, Partidul România Democrată, Partidul Socialist Renașterea României, RESET ’89 și Partidul Infinit.
Ritmul înregistrărilor a ajuns astfel la aproximativ o nouă formațiune la fiecare două-trei săptămâni.
Cristian Pîrvulescu contestă reforma: „Suntem duși pe o pistă falsă”
Politologul Cristian Pîrvulescu critică însă premisa de la care pornește proiectul AEP.
Întrebat dacă România are nevoie de o nouă lege a partidelor politice, acesta răspunde categoric: „Răspunsul cel mai simplu este nu”.
În opinia sa, discuția despre creșterea numărului de membri fondatori mută atenția de la o problemă mult mai importantă: finanțarea partidelor.
„Ceea ce a încercat Autoritatea Electorală Permanentă a fost să concentreze întreaga dezbatere pe pragul de înregistrare, pe numărul de fondatori, acoperind, de fapt, problema cea mai importantă, care era cea legată de finanțare”, susține politologul.
„Partidele reale sunt 8”
Pîrvulescu respinge argumentul potrivit căruia cele aproape 400 de formațiuni înscrise în registru demonstrează existența unui număr excesiv de partide.
„Nu se poate considera că în România avem un număr mai mare de partide politice. Sunt 395 de nume înregistrate – dar partidele reale sunt 8. Sunt cele care primesc bani, care au grupuri în Parlament”, afirmă acesta.
Politologul consideră că apariția celor 42 de formațiuni din ultimul an și jumătate poate fi interpretată, dimpotrivă, drept „o dovadă de efervescență democratică”.
„Dacă oamenii simt nevoia să înscrie aceste partide, este libertatea lor”, spune Pîrvulescu.
Pîrvulescu: Alegătorii trebuie să facă selecția, nu autoritatea
Politologul invocă standardele europene în materie de asociere politică și susține că procedura de înregistrare ar trebui să rămână în principal o formalitate.
„Cei care fac selecția sunt alegătorii, la vot, nu autoritatea, la înregistrare”, afirmă acesta.
În opinia sa, sistemul are deja filtre precum pragul electoral de 5% și obligația strângerii unui anumit număr de semnături pentru înscrierea candidaturilor.
Pîrvulescu critică și intenția de a transforma partidul din persoană juridică de drept public în persoană juridică de drept privat, susținând că schimbarea ar putea diminua posibilitățile de verificare.
Mai multe atribuții pentru AEP, contestate de politolog
O altă critică privește transferarea unor atribuții suplimentare către Autoritatea Electorală Permanentă.
Pîrvulescu invocă raportul Comisiei Europene privind statul de drept și susține că AEP ar trebui mai întâi să rezolve deficiențele existente în activitatea sa înainte de a primi noi competențe.
El readuce în discuție și rolul instituției în contextul campaniei prezidențiale din 2024, inclusiv verificarea finanțării electorale.
„Câtă încredere putem avea în această instituție, în condițiile astea?”, se întreabă politologul.
Miza finanțării partidelor
Pîrvulescu consideră că problema centrală a sistemului politic nu este numărul formațiunilor înregistrate, ci finanțarea acestora și avantajele de care beneficiază partidele parlamentare.
Potrivit acestuia, subvențiile acordate anual de la buget formațiunilor politice se situează între 180 și 200 de milioane de lei.
Politologul respinge și argumentul că înăsprirea condițiilor de înregistrare este necesară pentru combaterea partidelor „clonă”, susținând că legislația conține deja criterii privind denumirile și simbolurile.
În opinia sa, asemenea probleme nu justifică restrângerea libertății de asociere.
„Încercarea de a limita competiția e nedemocratică”
Pîrvulescu pune sub semnul întrebării inclusiv momentul în care AEP a lansat reforma și susține că proiectul riscă să avantajeze formațiunile deja consolidate.
„Prin această lege se încearcă limitarea competiției politice. Introduci criterii care limitează numărul de partide și înregistrarea lor, iar pe de altă parte creezi condiții administrative care pot deveni abuzive în controlul partidelor. Cele favorizate sunt partidele-sistem, nu cele antisistem”, afirmă politologul.
El consideră că relaxarea condițiilor de înființare a formațiunilor politice a permis apariția unor noi competitori importanți în ultimul deceniu.
„Dacă regulile actuale de înregistrare n-ar fi existat, nici USR, nici AUR n-ar mai fi apărut. Astfel, sistemul politic românesc ar fi rămas la fel de anchilozat cum era înainte. Încercarea de a limita competiția e nedemocratică”, concluzionează Cristian Pîrvulescu.
Ce urmează cu proiectul noii Legi a partidelor
Proiectul se află deocamdată în consultare publică, astfel că forma sa se poate modifica înainte de a ajunge în circuitul legislativ.
Adrian Țuțuianu a precizat că, după dezbaterile publice, AEP intenționează să pună proiectul fie la dispoziția unui guvern cu puteri depline, fie a unor grupuri parlamentare care ar putea să îl transforme într-o inițiativă legislativă.
Noua Lege a partidelor face parte dintr-un pachet mai amplu de reformă electorală pregătit de AEP. Acesta include și modificarea legislației privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale, reorganizarea Autorității Electorale Permanente și implementarea normelor europene privind transparența publicității politice.
