Ursula von der Leyen și-a folosit discursul privind Starea Uniunii pentru a prezenta o serie de propuneri menite să pregătească mai bine Europa pentru o lume plină de amenințări — de la veri sufocante și război hibrid până la crize migratorii și rețele sociale.
Subiectele despre care președinta Comisiei Europene a ales să vorbească la Strasbourg — și, la fel de important, cele despre care a ales să nu vorbească — vor contribui la definirea restului mandatului său și a moștenirii politice pe care o va lăsa în urmă.
Iată cele mai importante 12 concluzii.
1. Canada ar putea deveni primul „membru asociat” al UE
Cea mai mare surpriză a venit atunci când von der Leyen a declarat că dorește să deschidă ușa pentru ca Canada să devină primul „membru asociat” al UE.
Adresându-se direct premierului canadian Mark Carney, aflat în hemiciclul Parlamentului European, von der Leyen a propus o nouă alianță ambițioasă și de anvergură, care să acopere tehnologia, apărarea, energia, materiile prime critice, inteligența artificială, regiunea arctică și multe altele.
Într-un mesaj care ar fi putut fi adresat direct președintelui american Donald Trump, von der Leyen a spus: „Acesta nu este un parteneriat împotriva altcuiva, ci pentru forța noastră comună”.
Rămâne de văzut dacă statele membre ale UE susțin așa-numitul statut de membru asociat — un model care, trebuie precizat, nu există în prezent — însă propunerea reprezintă un semnal puternic privind dorința Bruxelles-ului de a aprofunda relațiile cu Ottawa.
2. Europa ar putea avea, în sfârșit, un Consiliu de Securitate
Ideea unui organism executiv european în domeniul securității a fost vehiculată în diferite forme de ani de zile, dar a căpătat o nouă urgență pe fondul deteriorării relației transatlantice de securitate sub Donald Trump și al efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care se resimt tot mai mult în interiorul blocului comunitar.
Von der Leyen a relansat dezbaterea cerând crearea unui Consiliu European de Securitate, despre care a spus că ar reuni UE și țări cu viziuni similare, printre care Regatul Unit, Canada, Ucraina și Norvegia. De remarcat că Statele Unite nu au fost menționate. Organismul ar urma să discute și să gestioneze amenințările de securitate.
Acesta ar funcționa în paralel cu un nou „Protocol de Securitate pentru Situații de Urgență”, pe care statele UE l-ar putea activa în cazul unor amenințări care nu ajung la nivelul unui atac sau al unei invazii propriu-zise.
„Cu alte cuvinte, un mecanism care să completeze Articolul 4 al NATO”, a spus ea.
3. UE vrea cooperare în domeniul AI, dar nu cu SUA sau China
Președinta Comisiei Europene invită marile laboratoare de inteligență artificială la Bruxelles pentru a discuta despre eforturile de a ține pasul cu frontiera dezvoltării AI.
„Inteligența artificială vine cu un echilibru între posibilități și riscuri”, a spus ea. „Fără să abordăm aceste riscuri, nu vom putea niciodată să valorificăm posibilitățile oferite de AI.”
Von der Leyen a cerut cooperare cu Regatul Unit, Canada „și alții” în domeniul inteligenței artificiale, dar nu a menționat Statele Unite sau China — cele două țări aflate în fruntea cursei globale pentru AI.
4. Banii neutilizați din SAFE vor merge către Ucraina
Există acum un răspuns la întrebarea privind ce se va întâmpla cu banii rămași neutilizați din programul european SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, destinat împrumuturilor pentru apărare.
Von der Leyen a declarat că fondurile rămase vor fi folosite pentru un nou program care va include proiecte comune cu companii ucrainene din industria de apărare.
Anunțul ar putea transforma o problemă administrativă — faptul că state membre precum Italia nu utilizează toate împrumuturile ieftine puse la dispoziția lor — într-o modalitate de integrare a experienței Ucrainei de pe câmpul de luptă și a industriei sale de apărare cu cea europeană.
5. Politica climatică devine tot mai mult o chestiune de supraviețuire
Mesajul lui von der Leyen privind clima s-a concentrat în mod vizibil pe pregătirea pentru cele mai grave scenarii, mai degrabă decât pe noi măsuri de reducere a emisiilor.
Ea a apărat obiectivele climatice existente ale UE, dar și-a dedicat o mare parte din discurs gestionării consecințelor unei Europe tot mai fierbinți, inclusiv printr-un viitor Plan european pentru valurile de căldură, o Inițiativă europeană pentru apă și o Alianță pentru asigurări climatice.
Ea a spus că „nu trebuie să se repete această vară”, care a fost cea mai fierbinte înregistrată vreodată în Europa, provocând incendii de pădure și secarea râurilor.
6. Von der Leyen vrea să pună capăt „suprareglementării”
Președinta Comisiei Europene dorește ca statele UE să convină asupra unui nou „pact împotriva gold-plating-ului” — practica prin care autoritățile naționale adaugă cerințe suplimentare atunci când transpun legislația europeană.
„Facem tot ce putem la nivel european pentru a reduce birocrația. Dar cred că acum este momentul ca statele membre să facă un pas înainte”, a spus ea.
Deși von der Leyen a cerut finalizarea reformei pieței unice până la sfârșitul anului 2027, în rest a trecut rapid peste subiectele simplificării și competitivității în discursul său.
7. Recunoașterea unui eșec în privința Israelului
Von der Leyen a recunoscut „suferința profundă” din Gaza și a condamnat „violența necontrolată a coloniștilor” din Cisiordania, afirmând în același timp că Europa trebuie să mențină în viață soluția celor două state.
Dar ea a recunoscut deschis și incapacitatea UE de a ajunge la un acord asupra unora dintre măsurile promise anul trecut, statele membre nereușind să se pună de acord asupra unor acțiuni comune.
Eșecul de a obține majoritățile necesare pentru sancțiuni împotriva unor coloniști și miniștri israelieni a fost, potrivit acesteia, „dureros pentru mulți europeni”.
„Când Europa este divizată, nu poate schimba cursul evenimentelor”, a adăugat ea.
8. Surprinzător de puține lucruri despre finanțe
Pentru o Comisie care și-a petrecut o mare parte din ultimul an discutând despre transformarea Europei într-un loc mai atractiv pentru investiții și dezvoltarea companiilor, politica financiară a fost în mare măsură absentă din discurs.
Principalul anunț nou al lui von der Leyen în domeniul financiar a fost un Pachet Bancar axat pe simplificare și reducerea fragmentării — o propunere pe care Comisia o anunțase deja în luna iulie.
Au existat puține elemente noi privind ambiția mai largă de a transforma Europa într-un important centru pentru investiții.
9. Nu renunță la ideea unui buget mare al UE
Von der Leyen a pus presiune asupra guvernelor naționale pentru a aproba noi taxe la nivelul UE, destinate finanțării următorului buget pe șapte ani al blocului comunitar.
„Ca să fie foarte clar, bugetul nostru este despre viitorul nostru. Iar orice buget modern are nevoie de noi resurse proprii”, a spus ea, folosind termenul prin care sunt desemnate veniturile proprii ale UE.
Propunerea Comisiei de a genera peste 60 de miliarde de euro prin noi taxe și contribuții s-a lovit de opoziție în capitalele statelor membre.
10. China a primit un avertisment
Una dintre întrebările importante dinaintea discursului era cât de dură va fi von der Leyen în privința Chinei.
Miercuri, ea a criticat deficitul comercial al UE în relația cu Beijingul — „un miliard pe zi. A ajuns la un punct critic”, a spus ea — și a atras atenția asupra „dependențelor periculoase” față de China în privința materiilor prime critice.
În ceea ce privește comerțul, însă, ea nu a cerut măsuri radicale — așa cum făcuse în discursul din 2023, când a lansat o investigație antisubvenție privind vehiculele electrice.
„Vom folosi toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a reechilibra relația noastră”, a spus ea anul acesta, într-o aparentă referire la instrumentul UE pentru diversificare, aflat încă în curs de elaborare, fără a oferi însă alte detalii.
11. O abordare mai dură în privința migrației
În urma crizei din Ceuta, von der Leyen a cerut crearea unui Cadru european de răspuns la situații de urgență, care ar permite statelor UE confruntate cu situații similare să beneficieze de „o flexibilitate limitată în timp și strict definită în cadrul procedurilor standard”.
Cu alte cuvinte, potrivit interpretării Politico, migranții ar putea fi returnați mai rapid, fără aplicarea în aceleași condiții a procedurilor obișnuite privind acordarea azilului.
Von der Leyen dorește, de asemenea, consolidarea Frontex, agenția europeană pentru protecția frontierelor, dar nu a menționat creșterea numărului de angajați, așa cum ceruse anterior.
12. Interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale
Von der Leyen a criticat rețelele sociale, despre care a spus că le „fură copilăria” celor mici, și a promis măsuri mai dure pentru protejarea copiilor în mediul online, inclusiv prin interzicerea accesului unor minori la platforme populare precum TikTok și Instagram.
„Fără rețele sociale sub vârsta de 13 ani. Fără cont personal sub vârsta de 15 ani”, a spus ea, adăugând că platformele vor trebui, de asemenea, să introducă un „design sigur” pentru utilizatorii sub 18 ani.
