Uniunea Europeană nu reușește să ajungă la un acord privind eliminarea a doi miliardari ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, de pe lista sancțiunilor, în cadrul unei înțelegeri intens disputate care ar permite menținerea restricțiilor mai ample impuse împotriva a aproape 3.000 de persoane și companii acuzate că sprijină războiul declanșat de Vladimir Putin împotriva Ucrainei.
Ambasadorii celor 27 de state membre ale UE nu au reușit să ajungă la un acord în cadrul unei reuniuni desfășurate marți dimineață, a treia pe această temă în aproximativ 24 de ore. Diplomații de rang înalt urmează să se reunească din nou în cursul zilei, cu doar câteva ore înainte de expirarea termenului legal.
În lipsa unui acord, sancțiunile impuse celor aproape 3.000 de persoane și entități acuzate că sprijină războiul împotriva Ucrainei vor expira la sfârșitul zilei de marți, 22 septembrie.
Pe listă se află Vladimir Putin, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, deputați ai Dumei de Stat, marile bănci rusești, companii energetice și întreprinderi din industria militară.
UE poate conveni și asupra unei prelungiri pe termen scurt, până la încheierea unui acord pe termen mai lung. Termenul-limită a fost deja prelungit cu o săptămână, iar un diplomat a sugerat că o nouă prelungire temporară reprezintă un rezultat probabil.
Letonia blochează compromisul privind sancțiunile
Letonia a devenit, în ultimul moment, principalul obstacol în calea unui acord. La fel ca multe alte state membre, țara baltică se opune ferm eliminării celor doi miliardari de pe lista sancțiunilor, măsură solicitată de Franța și Slovacia.
Premierul leton Andris Kulbergs a scris luni seară, pe platforma X, că nu poate accepta compromisul propus: eliminarea lui Usmanov și Fridman de pe listă în schimbul prelungirii cu 36 de luni a sancțiunilor aplicate celor aproape 3.000 de persoane și entități, o perioadă mult mai lungă decât prelungirea obișnuită de șase luni.
„Prelungirea sancțiunilor cu 36 de luni ar fi pasul corect. Totuși, prețul pentru această măsură nu trebuie să fie pur și simplu eliminarea celor două persoane de pe lista sancțiunilor. Letonia nu poate accepta O ASEMENEA ofertă”, a declarat acesta.
El a adăugat că ministrul său de externe, Baiba Braže, va colabora cu „Bruxellesul și Parisul pentru a găsi o soluție POTRIVITĂ intereselor Letoniei. Vom căuta sprijin în UNIUNEA EUROPEANĂ pentru poziția Letoniei”.
Când detaliile acordului preconizat au devenit publice luni, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a declarat că eliminarea celor doi de pe lista sancțiunilor este „inacceptabilă și ar transmite un semnal greșit Moscovei într-un moment în care presiunea trebuie intensificată”.
De ce solicită Franța eliminarea lui Usmanov de pe lista sancțiunilor
Franța a provocat indignare și surprindere în rândul statelor membre ale UE după ce, la începutul acestei luni, s-a alăturat guvernului populist din Slovacia pentru a solicita eliminarea lui Usmanov de pe lista sancțiunilor.
Franța le-a transmis diplomaților europeni doar că solicitarea are la bază considerente de securitate națională. Financial Times a relatat că aceasta ar avea legătură cu un acord de schimb de prizonieri cu Azerbaidjanul, care ar implica eliberarea unor cetățeni francezi.
Azerbaidjanul, alături de Organizația Statelor Turcice, a făcut anterior lobby pe lângă factorii de decizie occidentali pentru eliminarea lui Usmanov de pe listele de sancțiuni, descriindu-l drept „un filantrop renumit” care a construit punți între Occident, Asia Centrală și lumea turcică în sens mai larg.
Slovacia a început încă din vară să facă demersuri pentru eliminarea lui Usmanov și a miliardarului Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor UE.
Luxemburgul a susținut că și Fridman ar trebui eliminat de pe listă, dacă Usmanov este scos de sub incidența sancțiunilor.
Fridman solicită despăgubiri de 16 miliarde de dolari din partea Luxemburgului pentru înghețarea activelor sale.
