Capitalele UE se pregătesc discret pentru modul în care blocul comunitar ar trebui să răspundă unui atac hibrid major care ar provoca moartea mai multor cetățeni — un scenariu care pare din ce în ce mai probabil, potrivit a cinci diplomați și oficiali ai UE, informează Politico.
Însă eforturile de pregătire scot la iveală divergențe cu privire la rolul pe care UE ar trebui să îl aibă în problemele de securitate și dacă demersurile blocului comunitar nu se suprapun cu cele ale NATO.
Discuțiile despre scenariul unui atac de coșmar au avut loc în ultimele săptămâni între ambasadorii UE din toate cele 27 de țări, reuniți într-un „format restricționat”, adică fără telefoane sau asistenți.
Discuțiile s-au intensificat după descoperirea, în luna august, a unei drone încărcate cu explozibili pe aeroportul din Leipzig, au declarat diplomații și oficialii, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi despre aceste discuții confidențiale.
Deși UE discută de ani de zile astfel de scenarii — prezentând un „set de instrumente hibride” destinat coordonării răspunsurilor la atacuri cibernetice, interferențe electorale și sabotaj — cele mai recente discuții s-au concentrat asupra riscului unor atacuri mai grave, care să provoace victime pe scară largă. Doi diplomați au declarat că o reuniune a ambasadorilor UE de miercurea trecută s-a concentrat în mod special asupra unor astfel de exemple.
Democrațiile europene în pericol
De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, UE afirmă că Moscova și-a intensificat campania de atacuri cibernetice, sabotaj și alte operațiuni clandestine în întregul bloc comunitar.
„Democrațiile Europei se confruntă cu un număr tot mai mare de amenințări”, a declarat pentru POLITICO comisarul european pentru justiție, Michael McGrath.
„Ne consolidăm capacitatea de a anticipa și detecta amenințările, de a îmbunătăți avertizarea timpurie și de a ne asigura că Europa poate răspunde rapid și colectiv atunci când reziliența noastră democratică este pusă la încercare.”
Discuțiile dintre diplomații și miniștrii UE s-au concentrat asupra desfășurării unor echipe de intervenție de urgență, deblocării unor fonduri europene pentru a ajuta statul afectat și asupra modului în care ar trebui să comunice liderii instituțiilor UE, a declarat un oficial european.
„Trebuie să fim pregătiți pentru ceva grav”, a declarat un diplomat european de rang înalt. „Din păcate, Leipzig ne-a arătat că un incident foarte grav, ceva care provoacă multiple victime, nu este exclus.”
Un al doilea oficial al UE a adăugat: „Având în vedere amploarea și dimensiunea acțiunilor Rusiei, mai devreme sau mai târziu vor exista inevitabil victime. Este pur și simplu un noroc că până acum nu au existat.”
„Foarte confuz”
Blocul comunitar se confruntă cu relatări aproape zilnice despre așa-numitele atacuri hibride — o etichetă folosită de UE și NATO pentru a descrie activități subversive care rămân sub pragul unui act direct de război. Marți, mai mulți marinari au fost declarați dispăruți după ce nava lor a fost scufundată de drone în Marea Neagră, potrivit oficialilor bulgari.
Acest incident a urmat celui de pe aeroportul din Leipzig, unui incendiu suspect la o stație terestră din Polonia care gestionează comunicațiile Starlink și unui complot pentru amplasarea unor dispozitive incendiare în noduri comerciale de transport din UE și Regatul Unit, alături de încălcări regulate ale spațiului aerian.
„Este destul de evident că, atunci când Rusia folosește instrumente din ce în ce mai letale pentru a ne testa gradul de pregătire și disponibilitatea de a lua contramăsuri, la un moment dat vor exista victime”, a declarat Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride.
„La un moment dat, intenționat sau neintenționat, asta se întâmplă.”
Dacă mai mulți cetățeni ai unor state membre UE sau NATO sunt uciși în ceea ce pare a fi un atac, presiunea asupra ambelor instituții pentru a acționa va fi copleșitoare.
„Ne este foarte teamă că, la un moment dat, viața unui aliat” va fi luată, a declarat un diplomat NATO, ceea ce va face ca „presiunea să fie foarte mare” pentru a acționa.
Uniunea își depășește rolul?
Cu toate acestea, discuțiile la nivelul UE provoacă critici din partea unor capitale, care consideră că Uniunea își depășește rolul în domeniul securității și riscă să dubleze funcțiile esențiale ale NATO, alianța transatlantică ce a stat la baza securității europene timp de 80 de ani.
„Există riscul ca situația să devină foarte confuză pentru factorii de decizie de la toate nivelurile”, a declarat Oana Lungescu, distinguished fellow la RUSI și fost purtător de cuvânt al NATO.
„Dacă există confuzie sau suprapunere, există riscul ca procesul decizional să încetinească, ceea ce are implicații, deoarece timpul este întotdeauna esențial.”
O altă problemă este lipsa comunicațiilor securizate la nivelul UE și suspiciunea că informațiile sensibile transmise în timpul reuniunilor ambasadorilor pot fi divulgate, au declarat mai mulți diplomați. Informațiile potrivit cărora fostul ministru de Externe al Ungariei ar fi împărtășit omologului său rus conținutul discuțiilor purtate la nivelul liderilor nu au făcut decât să amplifice aceste preocupări, determinând capitalele să limiteze informațiile cu adevărat sensibile la formatele NATO.
„Guvernul meu este foarte suspicios în ceea ce privește transmiterea de informații sensibile în Coreper sau chiar în sala în care se reunesc liderii”, a declarat un diplomat dintr-un stat de pe flancul estic.
„Fie apar în presă, fie ajung direct la Moscova.”
Protocoale care se suprapun
Reacțiile critice coincid cu eforturile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a consolida rolul blocului comunitar în domeniul securității.
În cel mai recent discurs privind starea Uniunii Europene, susținut la Strasbourg, fostul ministru german al Apărării a propus un „protocol de securitate de urgență” pentru a ajuta statele UE să se coordoneze exact într-un astfel de scenariu.
Protocolul, împreună cu propunerea lui von der Leyen de creare a unui „Consiliu European de Securitate”, ar urma să figureze într-o importantă „Strategie Europeană de Securitate”, care urmează să fie prezentată la începutul lunii noiembrie, potrivit a doi diplomați.
Însă mai mulți diplomați s-au opus, argumentând că aceste inițiative ar necesita luni pentru a fi puse în aplicare și ar putea dubla funcții care există deja în cadrul UE.
În loc să creeze noi formate care sporesc complexitatea, un diplomat național de rang înalt a declarat că UE ar trebui să se concentreze mai mult asupra instrumentelor de răspuns la crize pe care le are deja.
„Suntem foarte reticenți în privința [protocolului] de securitate de urgență”, a declarat diplomatul.
„Avem deja mecanisme în vigoare. Dacă există o criză, avem Răspunsul Politic Integrat la Crize (IPCR), care a funcționat foarte bine în timpul pandemiei și al altor crize.”
Lui Putin nu-i pasă
Instituit în cadrul Tratatului de la Lisabona, IPCR permite statului care deține președinția rotativă a UE, la solicitarea unei țări afectate, să convoace reuniuni de urgență la care să participe experți din NATO, ONU sau alte organisme internaționale.
În cazul unui atac hibrid major, responsabilitatea de a decide cea mai bună cale de urmat revine în continuare țării afectate. Franța a activat articolul 42.7 al UE după atentatele de la Bataclan din 2015, aceasta fiind singura dată când clauza de asistență reciprocă a fost invocată.
Cu toate acestea, Lungescu a remarcat că aceasta a fost o „decizie politică” a Parisului, care nu a dus la manifestări majore de asistență reciprocă, dincolo de coordonarea investigațiilor privind terorismul între Franța și Belgia.
Pentru a evita confuzia cu privire la cine și ce face în timpul unui eveniment cu un număr mare de victime, Lungescu a declarat că cele două părți ar trebui să împartă responsabilitățile: NATO să gestioneze schimbul de informații și descurajarea militară, iar UE să se concentreze asupra răspunsului civil.
