Premierul desemnat Luca Niculescu este așteptat joi, 15 octombrie, să depună în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, deschizând astfel procedura de învestire a noului Executiv.
PSD este singurul partid care a decis să participe direct la guvernare, cu 11 propuneri de miniștri, în timp ce PNL și UDMR și-au exprimat disponibilitatea de a susține Cabinetul prin vot, fără să intre în Executiv. USR se îndreaptă spre o decizie de respingere a noului Guvern.
Depunerea documentelor reprezintă următorul pas în încercarea de a pune capăt crizei politice care durează de peste cinci luni, după demiterea Guvernului Ilie Bolojan.
Luca Niculescu a confirmat că va prezenta joi lista miniștrilor și programul de guvernare, însă nu a precizat ora la care documentele vor fi înregistrate la Parlament.
Premierul desemnat nu a anunțat nici componența completă a Cabinetului. Anterior, acesta vorbea despre trei formule posibile: un guvern politic, unul tehnocrat sau o structură mixtă, formată din reprezentanți ai partidelor și specialiști independenți.
După decizia PSD de a intra la guvernare și de a desemna miniștri, varianta unui Executiv exclusiv tehnocrat nu mai este de actualitate.
PSD intră la guvernare și propune 11 miniștri
Social-democrații au decis miercuri seară să participe la viitorul Cabinet, în urma unei ședințe a conducerii partidului.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a explicat că hotărârea a fost luată după ce prioritățile solicitate de formațiunea sa au fost incluse în programul de guvernare negociat cu premierul desemnat.
„Partidul Social Democrat a luat decizia de a fi parte a soluției pentru ieșirea din acest blocaj național. Consiliul Politic Național a dat undă verde intrării PSD la guvernare deoarece prioritățile solicitate de Partidul Social Democrat se regăsesc în programul de guvernare al viitorului cabinet Niculescu”, a declarat Grindeanu.
PSD a prezentat o listă cu 11 propuneri pentru viitorul Executiv, inclusiv pentru funcția de vicepremier.
Lista miniștrilor propuși de PSD pentru Guvernul Luca Niculescu
- Marian Neacșu – viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne;
- Florin Barbu – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
- Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății;
- Florin Manole – ministrul Muncii;
- Daniel Zamfir – ministrul Economiei;
- Radu Marinescu – ministrul Justiției;
- Alexandru Stoica – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
- Ștefan Ovidiu Popa – ministrul Transporturilor și Infrastructurii;
- Natalia Intotero – ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor;
- Mihai Ghigiu – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene;
- Ștefan Radu Oprea – ministrul Apărării Naționale.
Prin această distribuție, PSD ar urma să controleze cele mai multe portofolii din viitorul Guvern, inclusiv ministere cu atribuții importante în economie, administrație, investiții publice și protecție socială.
Transporturile, Dezvoltarea și Investițiile și Proiectele Europene sunt relevante pentru derularea proiectelor de infrastructură și absorbția fondurilor europene, în timp ce ministerele Economiei, Agriculturii și Muncii au un rol direct în politicile care afectează companiile și populația.
Lista reprezintă propunerile anunțate de PSD. Numirea miniștrilor depinde de învestirea Guvernului și de finalizarea procedurilor constituționale.
Cele 10 priorități impuse de PSD: taxe, pensii, deficit și investiții
Participarea PSD la guvernare este însoțită de o serie de condiții economice și sociale pe care partidul le consideră esențiale pentru susținerea Cabinetului.
Prima solicitare privește prezentarea în Parlament, până la 1 noiembrie 2026, a situației reale a deficitului bugetar și a tuturor datoriilor amânate, înainte de prezentarea publică a bugetului pentru anul următor.
O altă condiție importantă este încheierea unui memorandum cu reprezentanții mediului de afaceri și ai sindicatelor, care să asigure predictibilitatea fiscală în 2027.
Potrivit lui Grindeanu, obiectivul este ca taxele să nu fie majorate anul viitor.
PSD solicită și elaborarea și aprobarea unei rectificări bugetare care să acopere necesarul de finanțare pentru spitale, servicii critice și funcționarea instituțiilor statului. Termenul propus este tot 1 noiembrie.
În privința investițiilor, social-democrații cer inventarierea proiectelor finanțate din fonduri europene, prin PNRR sau de la bugetul de stat, inclusiv a celor care urmează să fie transferate către finanțarea națională.
Planul de relansare economică ar trebui să devină operațional până la 15 noiembrie, iar proiectul bugetului de stat pentru 2027 să fie elaborat până la 1 decembrie 2026.
PSD cere ca viitorul buget să respecte țintele de deficit, fără reducerea semnificativă a investițiilor publice.
În domeniul social, partidul solicită indexarea pensiilor, inclusiv a celor militare, și a pensiei minime, precum și eliminarea contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități.
Pe lista priorităților se mai află prezentarea măsurilor pentru asigurarea energiei și încălzirii pe timpul iernii și începerea reformei administrative.
Aceasta din urmă ar presupune comasarea voluntară a localităților cu cel mult 1.500 de locuitori și reorganizarea unor servicii publice pentru reducerea cheltuielilor.
Toate aceste măsuri sunt obiective asumate politic de PSD. Aplicarea lor efectivă va depinde de forma finală a programului de guvernare, de deciziile noului Cabinet și, acolo unde este necesar, de aprobarea unor modificări legislative.
PNL susține învestirea, dar nu vrea să intre la guvernare
Partidul Național Liberal ia în calcul susținerea parlamentară a Cabinetului Niculescu, fără participarea directă la guvernare.
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat marți că liberalii analizează posibilitatea încheierii unui acord politic bilateral cu premierul desemnat.
Documentul nu ar urma să reprezinte un acord de coaliție, ci să stabilească principiile și condițiile în care PNL poate contribui la stabilitatea politică în următoarele șase luni.
Potrivit lui Bolojan, liberalii nu vor iniția și nu vor vota o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu în această perioadă, atât timp cât premierul respectă angajamentele asumate.
Senatorul PNL Vasile Blaga a declarat miercuri că partidul va vota noul Guvern dacă acesta va continua direcția și angajamentele Executivului condus anterior de Ilie Bolojan.
„Vedem situația din țară. Nu putem continua cu această instabilitate”, a afirmat Blaga.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a anunțat că grupurile parlamentare liberale au decis să susțină instalarea Guvernului Niculescu, pentru a contribui la încheierea crizei politice.
Decizia finală trebuie însă adoptată de Biroul Politic Național al partidului.
Ionel Bogdan a avertizat și că participarea unor membri PNL la Guvern fără acordul formațiunii ar putea compromite sprijinul liberalilor pentru noul Cabinet.
UDMR anunță că va vota Guvernul Niculescu
UDMR și-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea de a susține viitorul Executiv.
Președintele Uniunii, Kelemen Hunor, a declarat că parlamentarii UDMR vor vota atât Guvernul, cât și programul de guvernare prezentat de Luca Niculescu, indiferent dacă formula finală este una tehnocrată sau construită în jurul PSD.
Liderul UDMR a vorbit despre posibilitatea încheierii unui acord de susținere cu premierul desemnat, care să acopere proiectele guvernamentale.
Kelemen Hunor a subliniat că prioritatea este încheierea „acestui blocaj politic distructiv”.
Sprijinul UDMR și disponibilitatea exprimată de PNL sunt importante pentru calculele parlamentare ale premierului desemnat, însă obținerea majorității va depinde de votul efectiv al senatorilor și deputaților.
USR cere alegeri anticipate și se pregătește să respingă noul Guvern
Spre deosebire de PSD, PNL și UDMR, Uniunea Salvați România continuă să susțină organizarea alegerilor anticipate.
Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat că va propune Comitetului Politic al partidului, în ședința programată vineri, ca parlamentarii formațiunii să nu voteze pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu.
Poziția anunțată de Fritz indică faptul că premierul desemnat nu se poate baza, în acest moment, pe susținerea USR.
Decizia oficială a formațiunii urmează să fie luată în cadrul ședinței conducerii partidului.
Cum a ajuns România la peste cinci luni de criză guvernamentală
Actuala criză politică a început pe 5 mai 2026, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România.
De atunci, România este condusă de un Executiv interimar, iar negocierile pentru formarea unui nou Guvern nu au produs până acum o majoritate parlamentară stabilă.
Președintele Nicușor Dan a desemnat succesiv trei candidați pentru funcția de prim-ministru înaintea lui Luca Niculescu.
Primul a fost Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de a ajunge la votul Parlamentului, după ce a constatat că nu poate obține susținerea necesară.
A urmat liberalul Adrian Veștea, desemnat fără consultarea prealabilă a partidului său. Cabinetul propus de acesta a fost respins la votul din 22 iunie, când a obținut 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, în condițiile în care în sală au fost prezenți 287 dintre cei 465 de parlamentari.
A treia încercare a fost cea a lui Siegfried Mureșan, care a prezentat un Guvern în Parlament pe 30 septembrie.
Cabinetul său a primit numai 182 de voturi favorabile, sub pragul de 233 necesar pentru învestire.
După aceste tentative eșuate, șeful statului l-a desemnat pe Luca Niculescu să formeze un nou Executiv.
