Președintele Donald Trump, presat de trecerea timpului și de apropierea anchetelor din Congres, intenționează să conducă într-un mod și mai autoritar, fiind hotărât să extindă puterile executive, să-i vizeze pe cei aflați pe lista sa de adversari, să-și grațieze aliații și să provoace instanțele și Congresul să încerce să-l oprească, scrie Axios.
De ce este important: Trump și aliații săi analizează posibilitatea adoptării unor noi măsuri executive privind taxele vamale și restricțiile asupra imigrației, precum și exercitarea unui control mai strict asupra cheltuielilor publice.
În weekend, într-o serie de mesaje publicate pe platforma X, Trump a discutat despre posibilitatea de a-i lua în vizor și chiar de a-i trimite la închisoare pe democrații care investighează oficiali ai administrației sale. Președintele a susținut că este victima unei hărțuiri motivate politic.
Stephen Miller preia conducerea echipei de la Casa Albă
Trump își reorganizează echipa de la Casa Albă prin promovarea oficialului care întruchipează cel mai bine stilul său politic agresiv, fără compromisuri: Stephen Miller, care a preluat luni funcția de șef de cabinet al Casei Albe, în locul lui Susie Wiles.
Pentru a înțelege direcția în care se îndreaptă administrația, trebuie urmărite acțiunile lui Miller și ale lui Russ Vought, directorul Biroului pentru Buget al Casei Albe.
Ambii sunt arhitecți și susținători ai extinderii masive a puterilor prezidențiale, pornind de la convingerea că există foarte puține limite în privința acțiunilor pe care Trump le poate întreprinde în calitate de președinte.
Grupurile de lobby de la Washington ar trebui să se pregătească pentru o perioadă mult mai dificilă.
Spre deosebire de majoritatea predecesorilor săi, Miller este motivat mai degrabă de ideologie decât de întâlnirile cu lobbyiștii sau cu reprezentanții marilor industrii.
„Lui Stephen nu-i pasă absolut deloc ce crede K Street”, a declarat pentru Axios un apropiat al lui Trump, referindu-se la zona din Washington asociată industriei de lobby.
Strategia lui Trump după înfrângerea republicanilor: mai multă putere, nu compromisuri
Dincolo de declarațiile oficiale: Înfrângerile suferite la alegerile de la jumătatea mandatului i-au determinat pe foștii președinți Bill Clinton și Barack Obama să se apropie de centrul politic.
Instinctele lui Trump sunt însă exact opuse: exercitarea puterii prezidențiale la nivel maxim.
Strategia administrației se conturează în jurul a cinci direcții principale.
1. Reconstruirea mișcării MAGA
În urmă cu doi ani, mișcarea MAGA, susținută în special de o rețea de podcasturi, creatori de conținut pe YouTube și activiști online, reprezenta o forță politică și mediatică puternică și unită.
Astăzi, mișcarea este profund divizată.
Atenția acordată de Trump propriei baze electorale s-a diminuat, iar vicepreședintele JD Vance și Stephen Miller încearcă acum să reconstruiască și să remobilizeze electoratul MAGA.
Acesta este motivul pentru care încheierea războiului cu Iranul, reducerea ajutorului acordat Israelului și accelerarea agendei MAHA (Make America Healthy Again), promovată de Robert F. Kennedy Jr., au devenit brusc priorități majore.
2. Guvernarea prin ordine executive, fără Congres
Miller, Vought și juriștii Casei Albe au pregătit proiecte de măsuri executive care i-ar permite președintelui să guverneze fără sprijinul Congresului.
Departamentul Justiției ar urma să ofere argumentele juridice necesare pentru apărarea acestor decizii.
Reuters a relatat despre aceste pregătiri chiar înaintea alegerilor.
Russ Vought a fost unul dintre arhitecții Proiectului 2025, elaborat de Heritage Foundation, un plan conceput pentru extinderea puterii executive în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump.
3. Vizarea adversarilor politici
Dacă anterior acțiunile împotriva adversarilor erau motivate în principal de dorința de răzbunare, acum ele ar urma să reprezinte și un avertisment preventiv.
Mesajul transmis este că administrația Trump îi poate lua în vizor pe cei care încearcă să o investigheze, inclusiv pe membrii aleși ai Congresului.
Roger Stone, un aliat apropiat al președintelui, a declarat pentru Axios:
„Mulți parlamentari democrați se vor trezi puși sub acuzare și luptând pentru a evita o condamnare. O să vedeți.”
4. Epurarea așa-numitului „stat profund”
O decizie a Curții Supreme în dosarul Trump v. Slaughter, referitor la agențiile federale independente, a extins autoritatea președintelui de a demite oficiali.
„Cazul Slaughter îi oferă președintelui puteri extraordinare”, a declarat Trump într-un interviu telefonic acordat jurnalistului Robert Costa de la CBS News, în ziua alegerilor.
Hotărârea pronunțată în iunie i-a oferit președintelui posibilitatea de a-i demite pe conducătorii Comisiei Federale pentru Comerț (FTC) și ai altor autorități independente de reglementare, precum Comisia Federală pentru Reglementarea Energiei (FERC), indiferent dacă există sau nu un motiv justificat.
5. Mai multe monumente și clădiri care să-i poarte numele
Dorința aproape faraonică a lui Trump de a decora Casa Albă cu elemente aurite, de a construi o sală de bal, de a ridica un arc de triumf și de a-și pune numele pe clădiri reprezintă, la rândul său, o demonstrație de putere.
Președintele i-a explicat jurnalistului Ben Terris, de la New York Magazine, de ce insistă să își ridice propriile monumente:
„Nimeni nu o va face după ce plec. Când voi pleca de aici, nimeni nu o va face.”
Potrivit Axios, nimeni nu pare capabil să îl oprească.
Republicanii din Congres sunt puțin dispuși să i se opună
Rezistența republicană: Nu trebuie așteptată o opoziție semnificativă față de Trump în noul Congres.
Motivul este că majoritatea criticilor săi republicani din Capitoliu au dispărut din legislativ.
A rămas un grup mult mai restrâns de republicani, predominant bărbați albi de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, dar mult mai apropiați de linia politică a lui Trump. Marjele lor electorale sunt prea mici pentru a conta în mod decisiv.
Pariul lui Trump: Republicanii din Congres vor ajunge rapid la concluzia că democrații merg prea departe cu investigațiile și atacurile politice.
În acest scenariu, ei se vor uni în jurul președintelui, chiar dacă solidaritatea lor va fi forțată sau exprimată fără prea mult entuziasm.
Trump ar putea totuși negocia cu democrații în anumite domenii
Există însă și o altă posibilitate: Una dintre cele mai previzibile caracteristici ale lui Trump este tocmai imprevizibilitatea sa.
În noaptea alegerilor, președintele a declarat că este dispus să „colaboreze” cu democrații.
Potrivit informațiilor obținute de jurnalistul Axios Marc Caputo, această colaborare ar putea lua mai multe forme, deși niciuna nu este sigură.
1. Relaxarea anumitor măsuri de aplicare a legislației privind imigrația. Trump ar putea reduce severitatea unor practici, în special a celor care implică agenți mascați acuzați că hărțuiesc cetățeni americani.
2. Identificarea unor puncte comune în privința alimentației sănătoase. Agenda MAHA, promovată de Robert F. Kennedy Jr., ar putea reprezenta un domeniu de colaborare cu democrații, în ciuda conflictelor interne izbucnite după alegeri între membrii administrației.
3. Anularea reducerilor masive ale finanțării Medicaid. Trump ar putea promulga o lege adoptată de noul Congres care să anuleze reducerile importante ale programului public de asigurări medicale Medicaid, incluse în pachetul legislativ cunoscut drept „One Big Beautiful Bill”.
Concluzia: Trump nu intenționează să renunțe la confruntare
Trump rămâne același Trump.
Are 80 de ani, iar vârsta începe să se facă simțită.
Dar președintele american continuă să răspundă forței prin forță și, cu cât democrații îl vor ataca mai intens, cu atât va fi mai hotărât să lupte până la capăt.
