Diplomații și oficialii europeni continuă să participe la negocierile de pace, însă nu cred că Vladimir Putin este pregătit să negocieze încheierea războiului din Ucraina, chiar dacă Donald Trump insistă pentru obținerea unui acord, scrie Politico.
Aceasta este evaluarea, exprimată atât public, cât și în discuții private, a aliaților Ucrainei după reluarea negocierilor de pace mediate de Statele Unite. Opinia este împărtășită inclusiv de unii dintre reprezentanții desemnați să participe la negocieri în numele Europei.
Potrivit oficialilor europeni care au participat la discuțiile desfășurate în marja reuniunii trilaterale de săptămâna trecută dintre SUA, Ucraina și Rusia, organizată la Abu Dhabi, întregul proces riscă să nu ducă nicăieri și să se prăbușească din nou. Deocamdată, nu a fost stabilită o dată pentru următoarea rundă de negocieri directe.
Unii observatori europeni se tem că, în cazul eșecului negocierilor, Trump ar putea ajunge pur și simplu la o înțelegere cu Putin, lăsând Europa și Ucraina pe dinafară. Acesta este unul dintre motivele pentru care europenii continuă să participe la procesul diplomatic.
„Putin nu este interesat în acest moment de un armistițiu sau de pace”, a declarat Fredrik Wesslau, cercetător principal în domeniul politicilor publice la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).
„El consideră că are mai mult de câștigat din continuarea războiului decât dintr-un armistițiu. Aceasta este problema fundamentală”, a explicat Wesslau.
Îndoielile oficialilor europeni arată că, în ciuda eforturilor intense de relansare a procesului de pace și a dezbaterilor interne îndelungate privind reprezentarea Europei, soarta negocierilor rămâne, cel mai probabil, în afara controlului lor.
Poziția inflexibilă a Moscovei
Rusia și-a intensificat în ultimele săptămâni atacurile asupra infrastructurii civile din Ucraina, bombardând două poduri importante din Kiev și continuând loviturile asupra rețelelor de energie și alimentare cu apă.
Ucraina a continuat, la rândul său, atacurile de represalii în adâncimea teritoriului rus, provocând pagube instalațiilor petroliere, spre nemulțumirea Washingtonului.
Echipele de negociatori din Ucraina și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută, timp de două zile, la Abu Dhabi, cu cei doi principali emisari pentru pace ai lui Trump: ginerele său, Jared Kushner, și dezvoltatorul imobiliar Steve Witkoff.
Au fost primele negocieri de acest tip din februarie.
Discuțiile s-au încheiat cu promisiunea unui schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia, deși detaliile acestuia nu au fost încă stabilite definitiv.
Dincolo de acest rezultat, progresele au fost limitate. Oficialii europeni implicați în discuțiile de la Abu Dhabi au relatat că partea rusă a manifestat o reticență puternică față de orice concesie.
„Ultimele discuții cu emisarii americani au arătat clar: Vladimir Putin nu vrea să negocieze”, a scris președintele francez Emmanuel Macron pe platforma X, pe 14 noiembrie.
„Este evident că mizează pe îngenuncherea Ucrainei prin intensificarea atacurilor asupra civililor și prin încercarea de a arunca țara în întuneric în această iarnă”, a adăugat liderul francez.
Oficiali din Franța, Germania, Regatul Unit și Italia, alături de reprezentanți ai Consiliului European și ai Comisiei Europene, s-au deplasat săptămâna trecută în regiunea Golfului pentru a discuta cu Witkoff, Kushner și delegația ucraineană.
Totuși, europenii nu au fost prezenți în sala în care Rusia și Ucraina au purtat negocieri cu Statele Unite.
Europa, ținută în afara negocierilor directe
Ulterior, Kushner și Witkoff s-au deplasat la Moscova pentru a obține acordul lui Putin privind participarea europenilor la următoarea rundă de negocieri.
Această participare este considerată importantă mai ales pentru că Rusia dorește ca un eventual acord de pace să includă și revizuirea întregii arhitecturi de securitate europene.
Deși americanii au considerat că liderul rus și-a dat acordul pentru această solicitare, Kremlinul a pus ulterior sub semnul întrebării această interpretare.
La rândul lor, oficialii ruși au acuzat Europa că sabotează eforturile de pace prin continuarea sprijinului acordat Ucrainei.
Între timp, liderii Uniunii Europene au convenit ca cinci țări europene, împreună cu o echipă de la Bruxelles, să reprezinte regiunea în cazul în care vor fi invitate să participe la negocieri.
Oficiali din unele dintre aceste părți — Regatul Unit, Germania, Italia și Polonia, alături de Consiliul European și Comisia Europeană — și-au exprimat scepticismul față de intențiile Moscovei.
Reprezentanții Germaniei și ai Regatului Unit au manifestat îndoieli similare.
„Ucraina a demonstrat în repetate rânduri că tratează pacea cu seriozitate, însă Rusia a respins în mod repetat atât armistițiile complete, cât și pe cele parțiale, continuând atacurile asupra civililor și infrastructurii energetice ucrainene”, a declarat marți un purtător de cuvânt al guvernului britanic.
„Rusia ar putea pune capăt acestui război chiar astăzi”, a adăugat acesta.
Un diplomat german, care a vorbit sub protecția anonimatului, a afirmat că Putin participă la negocieri deoarece are nevoie de o înțelegere cu Trump.
„Rușii nu vor cu adevărat negocieri. Ei vor să câștige războiul”, a declarat diplomatul.
Comisia Europeană a transmis că Putin ar putea demonstra că tratează negocierile cu seriozitate prin oprirea atacurilor asupra Ucrainei.
„Președintele Putin a indicat în repetate rânduri că este pregătit să negocieze pacea”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho.
„Acesta este momentul să demonstreze acest lucru. Pentru că, dacă Rusia încetează să lupte, războiul se încheie mâine”, a adăugat ea.
În ciuda scepticismului, Regatul Unit, Germania și Franța, alături de reprezentanții celorlalte părți europene implicate în negocieri și de NATO, vor continua pregătirile pentru primele discuții oficiale directe dintre Europa și Rusia.
Unul dintre motivele pentru care europenii acceptă să continue acest proces este îngrijorarea provocată de cererea considerată „nebunească” a Rusiei de a inversa extinderea NATO și de a remodela structurile de securitate ale continentului în conformitate cu interesele Moscovei.
Această evaluare a fost făcută de doi oficiali europeni care, asemenea altor surse citate în articol, au solicitat anonimatul din cauza caracterului sensibil al negocierilor.
NATO, în afara negocierilor?
Trump urmează să se întâlnească personal, în cursul acestei săptămâni, cu Putin și cu liderul chinez Xi Jinping, ceea ce amplifică temerile oficialilor europeni că cei trei ar putea discuta sau chiar decide viitoarea arhitectură de securitate a Europei fără participarea reprezentanților continentului.
„Există și o îngrijorare legată de ceea ce își dorește cu adevărat partea americană”, a declarat unul dintre oficialii europeni.
„Avem nevoie, desigur, ca americanii să rămână implicați, altfel nu vom putea pune capăt războiului. Dar, în același timp, trebuie să fim convinși că implicarea americană va exercita presiuni asupra Rusiei, nu asupra Ucrainei”, a explicat acesta.
Emisarii președintelui american consideră că preocupările Rusiei privind viitorul securității europene reprezintă un subiect legitim de discuție în cadrul procesului de pace pentru Ucraina.
Până în prezent, oficialii UE au acceptat ca această temă să fie inclusă în discuții, deși insistă că încheierea războiului trebuie să aibă prioritate.
Riscul este ca problema să provoace diviziuni între aliații europeni ai Ucrainei și să declanșeze un conflict public privind strategia de negociere.
„Cred că Europa trebuie să precizeze clar că există o serie de lucruri pe care nu este pregătită să le discute”, a declarat pentru POLITICO ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide.
„Desfășurarea forțelor NATO în țările membre NATO, de exemplu, nu este un subiect care trebuie discutat cu Rusia”, a subliniat acesta.
Alți lideri politici din țările nordice și baltice sunt la fel de hotărâți să nu lase viitorul NATO — alianță care garantează securitatea europeană de la înființarea sa, în 1949 — la discreția lui Putin.
Această poziție lasă foarte puțin spațiu pentru un acord între Europa și Rusia.
Din acest motiv, potrivit lui Fredrik Wesslau, de la ECFR, unii europeni tratează negocierile mai degrabă ca pe un exercițiu de limitare a pagubelor.
„Europenii și, de altfel, ucrainenii participă la acest teatru al negocierilor, în care trebuie să se prezinte drept parteneri constructivi în fața americanilor, pentru a nu-l îndepărta sau înfuria pe Trump”, a explicat Wesslau.
„Obiectivul este ca, dacă și când aceste negocieri se vor prăbuși, americanii să dea vina pe ruși, nu pe Europa sau pe Ucraina”, a concluzionat acesta.