„Noua Ialta” nu a avut loc. Declarația finală este o farsă. Reacții din presa occidentală, rusă și chineză după întâlnirea Trump, Putin și Xi

Pe 19 noiembrie, în orașul chinez Shenzhen, a avut loc prima întâlnire față în față din istorie între liderii Rusiei, Statelor Unite și Chinei.

Din punct de vedere simbolic, evenimentul a fost fără precedent, însă rezultatele concrete s-au dovedit modeste: Vladimir Putin, Xi Jinping și Donald Trump au discutat timp de o oră și jumătate și au adoptat o declarație care abordează mai multe subiecte importante, dar se limitează la formulări generale.

Analizând rezultatele întâlnirii, comentatorii au ajuns la concluzia că scenariul unei noi Conferințe de la Ialta nu s-a confirmat. Comparația face trimitere la întâlnirea liderilor URSS, Marii Britanii și SUA din 1945, când Europa postbelică a fost împărțită în sfere de influență.

Ce a scris presa din Statele Unite, Europa, Ucraina, Rusia și China despre summitul desfășurat la Shenzhen:

SUA

The New York Times

La banchet, Xi l-a așezat pe Trump lângă el, în timp ce Putin a stat mai departe, alături de soția liderului chinez, Peng Liyuan.

Unii au interpretat această așezare la masă drept un semn că liderul chinez ar fi dorit să demonstreze în mod deliberat o atitudine de desconsiderare față de Putin.

Însă, peste doi ani, Trump va părăsi, cel mai probabil, scena politică mondială, în timp ce Putin și Xi ar putea lua din nou cina împreună, conducând în continuare țările lor și considerându-se oameni măreți.

Bloomberg

„Cei trei lideri au atras o atenție uriașă din partea presei, dar nu au ajuns la niciun acord substanțial și nu au prezentat rezultate concrete capabile să schimbe geopolitica mondială”, a declarat Adam Farrar, analist senior la Bloomberg Economics, care a ocupat anterior o funcție de conducere în Consiliul Național de Securitate al SUA, în timpul administrațiilor Trump și Biden.

„Nu a fost nici pe departe o nouă Ialta.”

The Atlantic

Liderii reuniți la Conferința de la Ialta din 1945 puteau într-adevăr să decidă soarta statelor mai mici fără participarea acestora și împotriva voinței lor.

Însă cei trei lideri care s-au întâlnit la Shenzhen nu dispun de o asemenea putere.

Președintele Statelor Unite nu mai are atuuri în raport cu Ucraina, care continuă să reziste cu sprijinul Europei și folosindu-și propriile resurse.

Putin nici măcar nu poate visa să domine țările europene, al căror PIB cumulat îl depășește cu mult pe cel al Rusiei.

Nici Xi nu este încă aproape de a putea instaura dominația Chinei asupra Asiei.

The Washington Post

Înaintea întâlnirii trilaterale, Putin spera să găsească o cale de încheiere a războiului din Ucraina, iar Trump dorea să discute despre reducerea arsenalelor nucleare.

Cu toate acestea, declarația comună adoptată în urma negocierilor nu a adus progrese semnificative în niciuna dintre aceste chestiuni.

În cele din urmă, Xi a fost cel care a ieșit principalul câștigător: a reușit să demonstreze rolul central al Chinei în negocierile internaționale.

Ucraina

Evropeiska Pravda

În ansamblu, Vladimir Putin a avut de câștigat de pe urma summitului din China. Este neplăcut să recunoaștem acest lucru, dar aceasta este realitatea.

Câștigul său a fost, în primul rând, unul de imagine.

Este imposibil de demonstrat că populara comparație dintre această întâlnire și Conferința de la Ialta din 1945 a fost lansată din Rusia, însă un lucru este cert: această comparație avantajează tocmai Moscova.

Totuși, în ciuda dorințelor Kremlinului, nu a avut loc o împărțire a lumii „în trei”. Unul dintre motive este faptul că însăși China se opune unei asemenea împărțiri.

Rusia nu a reușit să obțină acordurile importante pe care și le dorea în formatul trilateral.

Mai mult, documentul final al „summitului celor trei” nu reflectă pozițiile esențiale ale Kremlinului și, într-o anumită măsură, limitează libertatea de acțiune a Rusiei.

O altă problemă este că obligațiile asumate de Rusia prin documente nu l-au preocupat niciodată în mod deosebit pe Putin.

China a avut însă și mai mult de câștigat, deoarece atât organizarea întâlnirii, cât și acordurile încheiate au fost în avantajul său.

Ukrainskyi Tyzhden

Întâlnirea de la Shenzhen a demonstrat că nici măcar trei state cu ambiții geopolitice uriașe nu pot transforma automat o platformă diplomatică comună într-o strategie unitară.

În China nu a avut loc o nouă Ialta.

Cu toate acestea, summitul a arătat că marile puteri caută tot mai activ modalități de a negocia între ele viitorul ordinii internaționale.

Iar pentru Ucraina, întrebarea este dacă Kievul va putea influența deciziile de care depinde propriul său viitor.

Rusia

Novaia Gazeta Europa

Declarațiile pline de patos făcute înaintea întâlnirii dintre Putin, Trump și Xi au contrastat puternic cu rezultatele, ca să spunem delicat, deloc impresionante.

Atenția presei a fost atrasă, de exemplu, de declarația lui Xi potrivit căreia „armele nucleare sunt o sabie a lui Damocles care atârnă deasupra omenirii” și că „acestea ar trebui interzise complet și eliminate definitiv”.

În realitate, declarația nu conținea nimic nou. Liderul chinez susținea aceeași idee încă din 2017.

Atât atunci, cât și acum, afirmațiile erau însoțite de precizări precum „în cele din urmă” și „în timp”.

Kommersant

Xi nu a avut nicio dorință să decidă soarta Ucrainei împreună cu Putin și Trump.

Activitatea diplomatică actuală a Chinei în privința Ucrainei sau, mai exact, absența acesteia, contrastează puternic cu acțiunile Beijingului de acum trei ani.

Amintim că, în februarie 2023, China a prezentat un plan de pace pentru soluționarea conflictului din Ucraina, care a provocat atunci numeroase reacții la nivel internațional.

Iată doar câteva dintre formulările documentului: „respectarea suveranității tuturor statelor”, „încetarea ostilităților”, „garantarea securității centralelor nucleare”, „facilitarea exporturilor de cereale în cadrul Inițiativei privind cerealele din Marea Neagră” și, în cele din urmă, atenție, ultimul punct: „sprijinirea reconstrucției postconflict”.

În noiembrie 2026, ținând cont de evoluția războiului din Ucraina, este mai mult decât evident că vechea inițiativă chineză fie nu este acceptabilă pentru toate părțile, fie reprezintă doar o colecție de intenții bune și, prin urmare, a rămas un proiect fără rezultate.

China

China Daily

Prima întâlnire față în față din istorie dintre liderii Chinei, Rusiei și Statelor Unite a reprezentat un semnal pozitiv pentru formarea unui nou model de coordonare strategică și cooperare între marile puteri.

Atunci când apar probleme importante și sensibile, care afectează interesele reciproce, este necesară organizarea unor consultări prealabile, încercarea de a privi situația și din perspectiva celeilalte părți, acțiunea cu prudență și, mai ales, evitarea încălcării „liniilor roșii” ale celorlalți.

În calitate de principale puteri învingătoare în cel de-Al Doilea Război Mondial, cele trei țări trebuie să apere cu fermitate ordinea internațională stabilită după război.

Global Times

China, Rusia și Statele Unite diferă în ceea ce privește sistemele politice și caracteristicile naționale, însă acest lucru nu înseamnă că o confruntare între ele este inevitabilă.

Dacă marile puteri se vor consulta în prealabil, vor ține cont de pozițiile celorlalte și vor manifesta prudență în chestiunile sensibile, în special evitând încălcarea „liniilor roșii” ale altora, vor putea evita „capcana lui Tucidide”.

Problema Taiwanului reprezintă prima „linie roșie” pe care nicio țară care dorește să dezvolte relații cu Beijingul nu trebuie să o depășească.

Motivul pentru care susținătorii independenței Taiwanului au îndrăznit mult timp să se joace cu focul este tocmai speranța lor iluzorie că vor putea profita de contradicțiile dintre marile puteri și vor obține avantaje din rivalitatea acestora.

Europa

The Telegraph

Putin și-a dorit să obțină o victorie simbolică: să-i determine pe Xi și Trump să îl trateze ca pe un egal, deși economia Rusiei reprezintă mai puțin de o zecime din cea americană și abia o optime din cea chineză.

Însă Putin urmărea și rezultate concrete.

El dorea ca Trump să accepte o formulare îndreptată atât împotriva sancțiunilor energetice impuse Rusiei, cât și împotriva atacurilor ucrainene cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii energetice rusești.

În plus, Putin dorea ca interlocutorii săi să condamne Curtea Penală Internațională, care a emis un mandat de arestare pe numele său pentru presupuse crime de război comise în Ucraina.

Putin a obținut practic tot ceea ce își propusese.

Der Spiegel

Cred că fiecare dintre cei trei – Trump, Putin și Xi – va considera că el este cel care a ieșit învingător.

Trump, pentru că a reușit din nou să distragă atenția opiniei publice americane, timp de câteva zile, de la știrile predominant negative cu care se confruntă pe plan intern.

Putin, cel mai slab dintre cei trei lideri, pentru că a avut ocazia să se bucure de o parte din gloria și puterea celorlalți doi.

Însă adevăratul câștigător al acestei întâlniri a fost, cel mai probabil, președintele Chinei, Xi Jinping.

El a reușit să demonstreze cât de departe a ajuns China, din perspectiva sa.

Gazeta Wyborcza

Summitul de la Shenzhen nu a făcut, în cel mai bun caz, decât să consolideze situația existentă.

Doar că această situație arată cu totul altfel decât s-ar putea crede judecând după declarațiile lui Putin și Trump.

Actualul raport de forțe pe scena internațională reprezintă un echilibru fragil între Statele Unite, a căror putere este în declin, o Chină tot mai încrezătoare în propriile forțe, deși în continuare concentrată asupra propriilor interese, și o Rusie periculoasă, dominată de apatie, nihilism și paranoia.

Ultimele știri
Citește și...