Instituţiile europene se pregătesc să admită Bulgaria şi România în Schengen în acest an, mai întâi cu graniţele aeriene din octombrie, urmate de eliminarea controalelor la frontierele terestre până la 1 ianuarie, potrivit unor surse EURACTIV.
Potrivit unor surse din Sofia, Bulgaria are şanse serioase, dacă exercită presiuni diplomatice şi arată dorinţa de a continua reformele, de a obţine aderarea la Schengen încă din octombrie anul acesta, cu frontierele aeriene, şi perspectiva aderării cu drepturi depline cu frontierele terestre din ianuarie 2024.
Aderarea României şi Bulgariei a fost abordată în tandem, iar în decembrie anul trecut, Austria şi Olanda au blocat admiterea Bulgariei în Schengen, în timp ce, privinţa României, doar Austria s-a opus.
Până acum o lună, cel mai mare obstacol în calea intrării Bulgariei în Schengen a fost opoziţia Olandei.
Guvernul lui Mark Rutte a dat semnale informale că apreciază eforturile Parlamentului bulgar şi ale ultimelor patru guverne de a iniţia o reformă judiciară reală prin introducerea unui mecanism independent de investigare a procurorului şef, care a fost adoptat la sfârşitul lunii mai, scrie Euractiv.
Fostul procuror-şef bulgar Ivan Gheşev, care nu avea o reputaţie deosebit de bună la Bruxelles, a devenit prima victimă a noii legislaţii după ce a fost demis din funcţie săptămâna trecută. Se aşteaptă o continuare a curăţării sistemului judiciar.
Al doilea motiv major pentru înlăturarea obstacolelor din calea intrării Bulgariei în Schengen este alegerea unui guvern la Sofia, după o criză politică prelungită în timpul căreia preşedintele Rumen Radev a numit un guvern interimar.
Guvernul este format din miniştri ai coaliţiei Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică, susţinută de GERB, reprezentată de vicepremiera Mariya Gabriel.
Potrivit unor surse, partenerii europeni ai ţării speră că marile obiective comune, inclusiv obiectivele de aderare la Schengen şi Zona euro, vor menţine coaliţia unită.
În iulie, Comisia Europeană va publica un raport în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, la insistenţele Olandei. Raportul este de aşteptat să fie în general pozitiv, recunoscând voinţa politică de a continua reformele.
Obiecţiile Austriei la extinderea Schengen pe fondul crizei refugiaţilor nu au scăzut, dar se aşteaptă ca Viena să nu-şi mai folosească dreptul de veto dacă va fi izolată.
Noul premier al României, Marcel Ciolacu, a anunţat la începutul săptămânii trecute într-un interviu acordat EURACTIV că le-a cerut miniştrilor săi un plan pentru a convinge Austria să-şi ridice vetoul asupra admiterii României la Schengen.
