De ce cred oamenii minciunile unor politicieni chiar dacă s-au dovedit că sunt false? Și de ce aceiași oameni vând teorii ale conspirației?
Minciuna și gândirea conspirativă ar putea părea a fi două probleme diferite, dar se dovedesc a fi legate. Politicienii populiști folosesc limbajul pentru a-și dezvolta un cult, pentru a diviza națiunile, a crea războaie culturale și a insufla ura. Acest model datează din antichitate și este văzut astăzi la lideri precum fostul președinte Donald Trump, Viktor Orbán din Ungaria și Vladimir Putin din Rusia, scrie Politico.
Ceea ce face ca acest tip de vorbire să fie îngrijorător este că nu doar emoțiile precum agresivitatea le pot manipula; politicienii pot folosi, de asemenea, retorica pentru a influența gândurile și convingerile publicului și pentru a răspândi minciuni și teorii ale conspirației. Acele minciuni și teorii ale conspirației sunt rezistente cu încăpățânare la faptele reale și pot semăna diviziuni care să-și destabilizeze propriile societăți.
Ce au în comun discursurile dictatorilor și autocraților
Cercetarea Politico analizează discursurile reale rostite de politicieni din trecut și din prezent, inclusiv pe cele ale lui Trump, Orbán și Putin, folosind lingvistica cognitivă – o ramură a lingvisticii care examinează relația dintre limbaj și minte. Ceea ce s-a descoperit este că de-a lungul istoriei, discursurile dictatorilor și autocraților au un lucru în comun: folosesc metafore dezumanizante pentru a insufla și a propaga ura față de ceilalți.
Este bine documentat că, de exemplu, cuvinte precum „reptile” și „paraziți” au fost folosite de regimul nazist pentru a compara străinii și minoritățile cu animale. Oamenii puternici de-a lungul istoriei s-au referit la grupurile sociale vizate drept „șobolani” sau „dăunători” sau „o ciumă”. Și este eficient, indiferent dacă oamenii care aud această limbă sunt predispuși să tragă concluzii extreme. Odată ce cineva este acordat la aceste metafore, creierul lui se schimbă de fapt în moduri care îi fac mai susceptibili să creadă minciuni mai mari, chiar și teorii ale conspirației.
Aceste metafore fac parte dintr-un proces cognitiv care îi prinde pe unii oameni în acest tip de gândire, în timp ce alții sunt neafectați. Iată cum funcționează.
Primul pas pentru a manipula mințile publicului
Primul pas pentru a manipula mințile publicului, sau într-adevăr condiția prealabilă, este ca ascultătorii să fie într-o starea emoțională corectă.
Pentru a pătrunde în mințile publicului, oamenii trebuie să simtă frică sau incertitudine. Acest lucru ar putea fi cauzat de instabilitatea economică sau de prejudecăți culturale preexistente, dar baza emoțională este frica. Creierul este proiectat să răspundă la frică în diferite moduri, cu propriile mecanisme de apărare încorporate care produc substanțe chimice în modelul de răspuns, cum ar fi cortizolul și adrenalina. Aceste răspunsuri chimice, care trec direct dincolo de creierul nostru logic la reacțiile noastre de luptă sau fugă, sunt, de asemenea, activate de forme de limbaj care insuflă frică, fie direct (ca într-o amenințare vocală), fie, mai insidios, de fapte întortocheate care atenuează temeri prin minciuni și afirmații înșelătoare.
În această stare, metaforele dezumanizante sunt foarte eficiente. Cercetările Politico arată că acest limbaj accesează și „pornește” circuitele existente în creier care leagă imagini și idei importante și proeminente. De fapt, metaforele ocolesc centrele superioare de raționament cognitiv pentru a face legături care ar putea să nu aibă o bază în realitate. Și atunci când se întâmplă asta, o persoană este mai puțin probabil să observe minciuna, pentru că „se simte” corect.
Acest model devine mai eficient cu cât este folosit mai mult. Potrivit studiilor, cu cât aceste circuite sunt mai activate, cu atât devin mai conectate, până când devine aproape imposibil să le dezactivezi. Ceea ce înseamnă că aceste utilizări repetitive ale metaforelor dezumanizante sunt incredibil de puternice pentru acele creiere care deja doresc să le audă, deoarece își direcționează gândurile asupra anumitor lucruri și să le ignore pe altele.
Același lucru este valabil și pentru teoriile conspirației. Cercetările neuroștiințifice arată că oamenii care cred în ei dezvoltă căi neuronale mai rigide, ceea ce înseamnă că le este greu să regândească situațiile odată ce acest model de gândire este stabilit.
Aceasta înseamnă, de asemenea, că, dacă cineva este deja mai susceptibil să creadă minciuni sub formă de metafore dezumanizante și aceeași persoană dă peste o minciună mare sau o teorie a conspirației care se încadrează în acea cale neuronală bine conturată, este mai probabil să creadă și să fie influențat de aceasta.
Acesta este modul în care limbajul care ar putea părea o hiperbolă inofensivă ajunge să schimbe literalmente modul în care oamenii gândesc. Și odată ce gândesc diferit, pot acționa în moduri pe care s-ar putea să nu le facă înainte.
Ascensiunea mișcărilor politice populiste
Odată cu ascensiunea mișcărilor politice populiste și de extremă dreaptă în anii 2010, utilizarea metaforelor dezumanizante pentru a genera ură față de străini sau față de cei care sunt diferiți într-un fel s-a răspândit în întreaga lume.
În 2016, în timpul unei campanii publice orchestrate de stat împotriva refugiaților și migranților din Ungaria, Orbán i-a caracterizat drept „otravă”.
Etichetarea de către Putin a conducerii ucrainene drept „nazistă” se încadrează în această categorie, o insultă puternică împotriva liderului evreu Zelensky, pe care Putin l-a numit „o rușine pentru poporul evreu”. În mod semnificativ, el folosește acest lucru alături de limbajul dezumanizant pentru a justifica invazia Ucrainei, pretinzând-o ca o misiune de „denazificare”, eliminând Ucraina de „murdăria nazistă” prin insinuări. Folosirea metaforei „murdărie” cuplată cu terminologia încărcată istoric, este un instrument lingvistic persuasiv.
Aceste metafore dezumanizante au fost folosite în mod constant pentru a accesa căile neuronale ale oamenilor fricoși sau anxioși. Acest lucru ajută la explicarea de ce atât de mulți susținători ai lui Trump au fost influențați de farsa conspirației QAnon în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2020. „Marea minciună” a lui Trump se referă la afirmația falsă că alegerile i-au fost „furate” prin fraudă electorală masivă – chiar dacă această afirmație a fost dezmințită în mod repetat.
