Preşedinţii curţilor de apel din România consideră că este necesară clarificarea informaţiilor apărute în spaţiul public referitoare la întâlnirea dintre preşedintele CCR, Elena-Simina Tănăsescu şi premierul Ilie Bolojan şi susţin că lipsa de transparenţă a unor astfel de întâlniri este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională.
Preşedinţii curţilor de apel din România, în considerarea exigenţelor statului de drept şi din perspectiva instanţelor judecătoreşti, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicţională deciziilor Curţii Constituţionale, consideră necesară clarificarea informaţiilor apărute în spaţiul public referitoare la întâlnirea dintre preşedinta Curţii Constituţionale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, şi domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul preşedintelui Senatului, aceştia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curţii Constituţionale”, au transmis preşedinţii curţilor de apel, duminică, printr-un comunicat de presă.
Ei au adăugat că ”independenţa şi imparţialitatea justiţiei presupun nu numai absenţa oricărei influenţe exterioare, ci şi înlăturarea oricărei aparenţe care ar putea genera îndoieli legitime şi au mai menţionat că ”transparenţa reprezintă, din această perspectivă, o garanţie esenţială a încrederii publice în actul de justiţie”.
Preşedinţii curţilor de apel mai sunt că aceste exigenţe sunt aplicabile în egală măsură justiţiei constituţionale.
”În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informaţiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curţii Constituţionale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curţii”, a precizat sursa citată.
Astfel, preşedinţii curţilor de apel au mai afirmat că ”lipsa de transparenţă care înconjoară asemenea întâlniri ale preşedintelui Curţii Constituţionale cu reprezentanţi de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională”.
Preşedinţii curţilor de apel susţin că această lipsă de transparenţă ”este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenţei de imparţialitate, element fundamental al justiţiei constituţionale, şi poate produce consecinţe grave asupra percepţiei publice privind corectitudinea şi neutralitatea deciziilor Curţii”.
Preşedinţii curţilor de apel consideră că prezintă relevanţă şi precedentul din anul 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, astăzi preşedinte al Curţii Constituţionale, la acel moment consilier prezidenţial, şi-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curţii Constituţionale.
”Deşi Administraţia Prezidenţială a negat existenţa oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este «inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curţii Constituţionale». Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual.
Pentru înlăturarea oricărei speculaţii şi pentru protejarea încrederii publice în jurisdicţia constituţională, considerăm necesară clarificarea informaţiilor apărute public, cu privire la existenţa şi cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfăşurării sale în biroul preşedintelui Senatului, precum şi la scopul şi temele discutate”, au mai transmis preşedinţii curţilor de apel.
Ei au menţionat că ”standardele de independenţă, imparţialitate şi transparenţă pretinse în mod legitim instanţelor şi judecătorilor trebuie respectate cu aceeaşi rigoare la nivelul oricărei jurisdicţii”, adăugând că ”respectarea lor consolidează autoritatea instituţiilor şi încrederea reciprocă indispensabilă funcţionării statului de drept”.
