Frații Godei, anchetați în dosarul „Azilele groazei”, rămân în arest preventiv a decis, vineri, Curtea de Apel București.
Astfel, Curtea de Apel admite contestaţia procurorilor DIICOT împotriva deciziei prin care a fost plasat în arest la domiciliu.
Decizia Curții de Apel București este definitivă. Aceeași decizie a fost luată și în cazul lui Andrei-Răzvan Ticu, şef serviciu în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ilfov.
„Admite contestaţia formulata de PICCJ – DIICOT Structura Centrală împotriva încheierii din data de 25 august pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală în dos 25401/3/2023. Desfiinţează în parte încheierea penală contestată numai în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii Ştefan Cristian Godei, Daniel Godei şi Andrei Răzvan Ticu şi, pe fond, rejudecând: în baza art. 236 admite propunerea de prelungire a duratei măsurii preventive a inculpaţilor Ştefan Cristian Godei, Daniel Godei şi Andrei Răzvan Ticu pentru o perioadă de 30 de zile începând cu 03 septembrie până la 02 octombrie inclusiv”, potrivit minutei deciziei CAB.
Decizia este definitivă
Tribunalul Bucureşti a respins săptămâna trecută, în primă instanţă, solicitarea anchetatorilor de prelungire a arestului preventiv şi a dispus înlocuirea măsurii cu cea a arestului la domiciliu.
Aproape 100 de persoane în vârstă au fost salvate, în urma efectuării unor percheziţii la trei azile din Voluntari, unde bătrânii, mulţi cu dizabilităţi, erau bătuţi, înfometaţi şi puşi la muncă forţată.
Potrivit DIICOT, începând cu luna noiembrie 2020, în judeţul Ilfov, ar fi fost constituite două grupuri infracţionale organizate, în scopul exploatării persoanelor cu dizabilităţi sau aflate în situaţii vulnerabile, victimele fiind supuse la tratamente inumane ori degradante, la acte de violenţă fizică, obligate la muncă neremunerată.
Ororile prin care treceau bătrânii
De asemenea, bătrânii nu primeau hrană suficientă şi adecvată nutriţional, tratament medical adecvat diagnosticului, nu li se asigura igiena celor care nu aveau capacitatea fizică/psihică de autoîngrijire, concomitent fiind ţinuţi în stare de aservire faţă de membrii grupurilor infracţionale organizate, în vederea obţinerii de către aceştia a unor foloase patrimoniale pe nedrept.
„Veneau la gard în pielea goală. De vreo doi ani. Cred că erau bătuţi. (…) De câte ori treceam pe acolo, săracii bătrâni veneau la poartă şi cerşeau: ‘Vreau şi eu un ban, dă-mi şi mie doi lei. Nu ai şi tu un corn?”, au relatat locuitorii din zona unde se aflau azilele despre traumele şi umilinţele îndurate de bătrâni.
