Mărșăluind alături de mii de alți protestatari la Paris, asistenta medicală Aya Touré a pus degetul pe rana multora dintre cei care au ieșit joi în stradă în toată Franța împotriva guvernului președintelui Emmanuel Macron, scrie AP.
„Sătui. Chiar, chiar sătui”, a spus ea. „Oamenii aceștia care ne guvernează nu au nicio idee despre problemele reale din viața de zi cu zi. Noi plătim prețul.”
Grevele care au paralizat metroul din Paris și au perturbat alte servicii, alături de manifestațiile naționale care au degenerat pe alocuri în confruntări cu poliția, care a tras rafale de gaze lacrimogene, au dat glas puternic nemulțumirilor larg răspândite că cei opt ani de conducere ai președintelui pro-business al Franței au adus beneficii prea puținora și au afectat pe prea mulți.
Ziua de haos pentru a doua economie a Uniunii Europene a avut ca scop să crească presiunea asupra noului premier Sébastien Lecornu și asupra șefului său, Macron.
Cei doi sunt implicați într-o luptă tot mai intensă atât în Parlament, cât și în stradă, despre cum să astupe găurile din finanțele Franței, în timp ce adversarii resping propunerile de reducere a cheltuielilor pentru serviciile publice care stau la baza modului de viață francez.
„Nu știu cum e posibil măcar să te gândești la economii”, a spus Clara Simon, studentă la istorie, care a mărșăluit în rândul protestatarilor din Paris, fluturând un afiș pe care scria: „Universitatea în pericol.”
„Nu există bani pentru săpun în toalete, nici bani pentru repararea unui scaun stricat”, a adăugat ea. „Sunt furioasă pentru că situația economică și socială din Franța se deteriorează de la an la an.”
Furie împotriva tăierilor bugetare
Oponenții lui Macron se plâng că serviciile publice finanțate din taxe – școli și spitale gratuite, asistență medicală subvenționată, ajutoare de șomaj și alte plase de siguranță sociale – sunt erodate de guvernele sale, care au trecut dintr-o criză în alta de când el a dizolvat Parlamentul în 2024, declanșând alegeri legislative ce au adus critici ai președintelui în Adunarea Națională.
Partidele de stânga și susținătorii lor cer ca bogații și companiile să plătească mai mult pentru a reduce datoriile Franței, în loc să se taie cheltuielile publice, care – susțin ei – îi vor lovi pe muncitorii prost plătiți și clasa de mijloc. Afișele din Paris aveau mesaje precum: „Taxați bogații.”
„Trebuie să găsim bani acolo unde există bani”, a spus Pierre Courois, un funcționar public pensionar de 65 de ani. „Deficitul Franței este o problemă, dar nu îl rezolvi prin tăierea serviciilor publice.”
Mulți s-au plâns de sărăcia tot mai mare, de inegalitatea accentuată și de dificultățile de a face față cheltuielilor.
„Salariile noastre sunt înghețate, colegii pleacă, iar secțiile spitalelor închid paturi”, a spus Stephane Lambert, o asistentă de spital public în vârstă de 34 de ani.
„Pentru noi povestea e mereu aceeași: mai puțini bani în buzunare, mai puține mâini care să ajute, mai multă presiune în fiecare zi.”
La un protest matinal, înainte de răsărit, la un depou de autobuze din Paris, lucrătoarea din transporturi aflată în grevă Nadia Belhoum a spus că oamenii sunt „stoarși ca o lămâie, chiar dacă nu mai e zeamă.”
„Botezul focului” pentru Lecornu
În timp ce caută sprijin pentru austeritate, Lecornu a redus beneficiile pe viață pentru foștii miniștri – o măsură mai degrabă simbolică, ce nu va aduce economii semnificative – și a renunțat la o propunere extrem de nepopulară de a elimina două sărbători legale, destinată creșterii veniturilor.
El s-a întâlnit cu liderii opoziției și cu sindicatele pentru a încerca să construiască un consens pentru buget, dar relația sa apropiată cu Macron îl pune direct în linia criticilor.
„Aducerea lui Lecornu nu schimbă nimic – e doar un alt bărbat la costum care va urma linia lui Macron”, a spus Juliette Martin, studentă de 22 de ani.
În prima sa zi de mandat săptămâna trecută, protestele antiguvernamentale au sufocat străzile cu fum, baricade în flăcări și rafale de gaze lacrimogene, în timp ce manifestanții denunțau tăierile bugetare și turbulențele politice. Acea campanie „Blocați totul” a devenit preludiul pentru demonstrațiile și mai ample de joi.
„De decenii noi suntem cei care plătim pentru bogați, pentru miliardari, pentru capitaliști și ne-au golit buzunarele”, a declarat Jean Pierre Mercier, reprezentant sindical într-o fabrică auto. „Iar acum, chipurile, trebuie să rambursăm datoria și, din nou, doar muncitorilor li se cere să plătească, fie că suntem angajați, persoane cu dizabilități sau pensionari.”
