Departamentul de Stat al SUA arată, în raportul privind climatul investițional din România pentru 2026, că sistemul judiciar este independent de puterea executivă și că țara a făcut progrese semnificative în combaterea corupției.
Documentul avertizează însă că incoerența și lipsa de predictibilitate în jurisprudență și în interpretarea legilor rămân o „preocupare majoră” pentru investitori, fiind semnalate și probleme privind durata proceselor, executarea hotărârilor judecătorești și modificările frecvente ale legislației.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de CSM, raportul Departamentului de Stat consemnează expres că ”the judicial system is independent from the executive branch” (”sistemul judiciar este independent de puterea executivă”).
Totodată, documentul arată că România ”has made significant strides to combat corruption” (”a făcut progrese semnificative în combaterea corupţiei”) şi reaminteşte că, încă din luna noiembrie a anului 2022, Comisia Europeană a apreciat că România realizase progrese suficiente în combaterea corupţiei la nivel înalt şi în reforma sistemului judiciar pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, închis ulterior în mod oficial la 15 septembrie 2023.
Raportul face referire şi la percepţia asupra corupţiei, citând Studiul economic OECD pentru România din 2026 şi Eurobarometrul special din 2025.
În acest context, este relevantă raportarea acestor date la situaţia existentă la nivelul întregii Uniuni Europene. Potrivit Eurobarometrului 2025, 75% dintre respondenţii din România considerau corupţia ca fiind larg răspândită, faţă de media Uniunii Europene de 69%, România situându-se la acelaşi nivel cu Cehia, în timp ce 13 state membre înregistrau procente mai ridicate. Datele mai recente ale Eurobarometrului 2026 indică o valoare de 71% pentru România, identică mediei Uniunii Europene de 71%.
”Raportul semnalează, în acelaşi timp, o serie de vulnerabilităţi care necesită în continuare atenţie, între care durata unor proceduri judiciare, lipsa de predictibilitate legislativă şi jurisprudenţială în anumite domenii, dificultăţile privind executarea unor hotărâri judecătoreşti, precum şi necesitatea continuării procesului de digitalizare a sistemului judiciar. În ceea ce priveşte referirile raportului la efectele intervenirii prescripţiei răspunderii penale, Consiliul Superior al Magistraturii ia act de această preocupare, care a constituit, de altfel, şi obiectul unei analize aprofundate a autorităţilor judiciare române”, arată CSM.
Conform sursei citate, prin Hotărârea nr. 1348/2026 a Consiliului Superior al Magistraturii au fost analizate, pe baza datelor concrete din dosare, cauzele reale care au condus la incidenţa prescripţiei răspunderii penale într-un număr semnificativ de cauze. Analiza a urmărit identificarea etapelor procesuale şi a factorilor instituţionali care au contribuit la această situaţie, pentru ca dezbaterea publică şi evaluările externe să se întemeieze pe date obiective şi pe o imagine completă a parcursului cauzelor.
”În ceea ce priveşte referirea raportului la activitatea Inspecţiei Judiciare, potrivit căreia ar fi fost vizate situaţii în care judecătorii nu ar fi respectat jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materia prescripţiei, este necesară o precizare factuală importantă: după anul 2022 nu a fost exercitată nicio astfel de acţiune disciplinară împotriva vreunui judecător, o asemenea situaţie nefiind înregistrată nici anterior anului 2022. Consiliul subliniază că independenţa judecătorului în soluţionarea cauzelor reprezintă una dintre garanţiile fundamentale ale statului de drept, iar răspunderea disciplinară nu poate constitui un mecanism de control asupra soluţiilor judiciare pronunţate în exercitarea funcţiei de judecată”, scrie în comunicatul CSM.
Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că evaluările externe ale sistemului judiciar reprezintă instrumente utile pentru identificarea progreselor şi a vulnerabilităţilor şi va continua să furnizeze partenerilor internaţionali datele şi clarificările necesare pentru ca aceste evaluări să reflecte cât mai exact situaţia sistemului judiciar din România.
”Constatările Departamentului de Stat al SUA privind independenţa sistemului judiciar, progresele semnificative realizate în combaterea corupţiei şi evoluţiile care au permis închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare reprezintă confirmarea unor rezultate instituţionale importante, care trebuie consolidate şi continuate”, subliniază CSM.
În raportul publicat în 29 septembrie de Departamentul de Stat al SUA, privind climatul investiţional din România pentru 2026, se arată că ”incoerenţa şi lipsa de predictibilitate în jurisprudenţa instanţelor sau în interpretarea legilor rămân o preocupare majoră pentru investitorii străini şi autohtoni, precum şi pentru societatea în ansamblu. Chiar şi atunci când hotărârile judecătoreşti sunt favorabile, executarea acestora este inconsecventă şi poate duce la proceduri de apel de lungă durată. Neexecutarea hotărârilor judecătoreşti sau cazurile în care administraţia publică contestă în mod nejustificat deciziile instanţelor constituie obstacole în calea caracterului obligatoriu al hotărârilor judecătoreşti”.
”Cadrul juridic al României privind investiţiile străine este cuprins într-un corp legislativ substanţial, adoptat în mare parte la sfârşitul anilor 1990 şi supus unor revizuiri frecvente. Legislaţia fiscală este revizuită frecvent, adesea fără o evaluare bazată pe dovezi sau date concrete a impactului pe care modificările îl pot avea asupra întreprinderilor şi economiei. Prin urmare, investitorii ar trebui să apeleze la consultanţi juridici locali pentru a se orienta printre diversele legi, decrete şi regulamente. În România au fost semnalate puţine tentative de preluare ostilă. Legislaţia română nu s-a concentrat pe limitarea potenţialelor fuziuni sau achiziţii. Atunci când iau în considerare asocierea în cadrul unor asocieri în participaţiune cu investitori străini, firmele private ar putea dori să analizeze legislaţia privind verificarea securităţii naţionale”, scrie în raport.
