26.9 C
București
joi, iulie 25, 2024

Legiștii critică dur OUG 84/2024: ”Nu am fost consultați. Testarea toxicologică în afara sistemului medico-legal este improprie”

În urma adoptării OUG 84/2024, Consiliul Superior de Medicină Legală a transmis un comunicat în care a subliniat faptul că nu a fost consultat în legătură cu aceste prevederi și că nu este de acord cu multe dintre aspectele acesteia.

Legiştii apreciază că ordonanţa introduce obligaţii pentru personalul medical care nu sunt prevăzute în curricula de pregătire.

De asemenea, documentul introduce prevederi neclare cu privire la cine este testat de către poliţişti, ceea ce poate duce la abuzuri.

În plus, legiştii afirmă că realizarea de teste în afara sistemului medico-legal duce la rezultate improprii, care vor fi extrem de contestate şi contestabile, întrucât stabileşte un dublu standard.

În ceea ce priveşte ideea de a organiza centre de testare în cadrul MAI, legiştii afirmă că ar dura ani de zile, ar necesita investiţii majore şi angajări de personal, dar ar duce şi la imposibilitatea atacării rezultatelor obţinute – având în vedere că aceeaşi instituţie face şi constatatea iniţială şi rezultatul de confirmare.

Punctul de vedere al Consiliului Superior de Medicină Legală

Consiliul superior de medicină legală a transmis, duminică, un punct de vedere cu privire la OUG 84/ 2024 şi precizează că nu este de acord cu o serie de prevederi ”apte de a duce atingere prestigiului instituţiei medico-legale, al sistemului de probaţiune judiciară dar, şi al unor drepturi fundamentale, constituţionale”.

Referitor la punctul 7 prin care se modifică Art. 22 prin introducerea de opt noi alineate, alin. (8^1)-(8^8), legiştii afirmă:

  1. Alineatul 8^1 impune obligativitatea medicului, indiferent de specialitate, de a constata ”că o persoană, titulară a unui permis de conducere, aflată în evidenţa sau îngrijirea sa, prezintă simptome ce pot afecta capacităţile psihologice necesare pentru a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie, este obligat să emită bilet de trimitere, în care se menţionează simptomele constatate, către o unitate psihologică autorizată de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.”, fapt ce creează o obligaţie, în sarcina personalului medical, care nu este prevăzută în curricula de pregătire profesională a oricărui medic.

Dacă se doreşte introducerea obligativităţii unei evaluări psihologice în vederea obţinerii/redobândirii carnetului auto (ceea din punctul nostru de vedere nu este necesar, având în vedere faptul că fişa de aptitudini auto conţine deja o examinare psihiatrică), acest lucru se poate face fără a implica medicii, indiferent de specialitate.

  1. Precizăm că medicii, din majoritatea specialităţilor medicale, nu au competenţa de a evalua capacităţile psihologice de a conduce autovehicule, acesta putând fi, cel mult, atributul psihologilor, al medicilor psihiatri, care au competenţa de a evalua capacitatea psihică a unei persoane, sau al comisiilor medico-legale psihiatrice, care au atribuţii în stabilirea prezenţei competenţei psihice şi a discernământului.
  1. În opinia noastră, acest punct trebuie eliminat sau modificat în sensul celor de mai sus.

Referitor la punctul 11, prin care se modifică Art. 38, legiştii precizează:

  1. alineatul 1 prevede obligativitatea conducătorilor autovehiculelor de a se supune testării în vederea consumului de substanţe psihoactive ori a concentraţiei de alcool în aerul expirat, la solicitarea poliţistului rutier
  2. alineatul 2 prevede situaţiile în care poliţistul rutier este obligat să solicite conducătorilor autovehiculelor testarea; cu toate acestea, din analiza textului legislativ reiese faptul că poliţistul poate solicita testarea şi în alte situaţii, doar că acestea nu sunt obligatorii. Această posibilitate poate duce la abuzuri, nefiind stabilite explicit situaţiile în care poliţistul poate (fără a fi obligat) să solicite testarea;
  3. Faţă de cele de mai sus, considerăm că se impune precizarea tuturor situaţiilor în care va fi realizată testarea

Referitor la punctul 16, prin care se modifică Art. 88 alin. (2^1), Consiliul medicilor legişti afirmă:

  1. realizarea testărilor de toxicologie în afara sistemului medico-legal, în vederea stabilirii prezenţei substanţelor psihoactive la conducătorii auto este IMPROPRIE probaţiunii judiciare, pe următoarele considerente:
    1. testările toxicologice în afara sistemului medico-legal se pretează la emiterea unor buletine de analiză care sunt în pericol să nu aibă întotdeauna girul obiectivităţii, principiu de bază al activităţii medico-legale, ceea ce deschide poarta echivocului în probaţiunea judiciară;
    2. este mai utilă concentrarea pe creşterea capacităţii de analiză toxicologică în cadrul reţelei medico-legale, astfel încât să nu se deschidă această cutie a Pandorei a probaţiunii judiciare;
    3. în momentul de faţă există mai multe instituţii de medicină legală care pot realiza analize toxicologice în vederea stabilirii prezenţei substanţelor psihoactive la persoana în viaţă, infrastructura necesară (care este în curs de modernizare), personal de specialitate şi mai ales metodologii de lucru care să permită o valoare probatorie în justiţie a acestor analize.

”Menţionăm că analizele toxicologice la care facem referire sunt cele cantitative (care detectează atât substanţa activă, cât şi metaboliţii acesteia, inclusiv concentraţiile lor), şi nu calitative (care detectează doar substanţa)”, transmis legiştii. 

Potrivit acestora, determinările cantitative sunt cele care pot fi utilizate, ulterior, pentru identificarea consecinţelor clinice ale consumului de substanţe psihoactive, inclusiv asupra capacităţii de a conduce autovehicule. Determinările calitative, în condiţiile în care testele au valori cut-off extrem de mici, pot identifica substanţe aflate în cantităţi infinitezimale, care nu sunt utile pentru evidenţierea stării de influenţă şi (nu rareori) pot da reacţii pozitive în situaţii în care nu a existat efectiv un consum de substanţe psihoactive.

”Trebuie menţionat că, datorită sensibilităţii extrem de mari a probelor analitice actuale, pot fi detectate substanţe psihoactive la niveluri mult sub cele care pot duce la efecte clinice, putând fi detectate inclusiv substanţe care apar în corp prin mecanism pasiv (de exemplu, inhalarea de fum de marijuana de la o altă persoană, care consumă substanţa respectivă poate pozitiva un test rapid sau un test pe sânge pentru cannabis/metaboliţi)”, au mai transmis medicii legişti. 

Aceştia explică faptul că unele substanţe psihoactive pot fi prezente în cantităţi extrem de mici în alimente, aici exemplul clasic fiind macul, care conţine cantităţi infinitezimale de opiacee, fără niciun efect clinic, dar care pot duce la pozitivarea testelor toxicologice.

”Multe medicamente uzuale conţin substanţe care pot duce la pozitivarea unor teste toxicologice, fără ca ele să fie în concentraţii apte de a duce la o afectare a capacităţii de conducere autovehicule. De exemplu, codeina, utilizată ca antitusiv în cantităţi reduse, va da reacţii pozitive la opiacee. Cantitatea utilizată ca antitusiv NU are efecte asupra capacităţii de a conduce autovehicule”, arată Cinsiliul. 

Potrivit instituţiei, ”utilizarea prospectului medical pentru a evalua prezenţa unor substanţe psihoactive NU este o metodă fezabilă de identificare a substanţelor care pot fi identificate prin testări toxicologice, deoarece acesta nu conţine informaţii cu privire la remanenţa în organism a substanţelor active farmacologic, aceasta fiind mult mai mare decât durata de timp cât medicamentele respective au efecte clinice.

  1. în prezent, un număr tot mai mare de instituţii medico-legale (institute şi servicii medico-legale) pot răspunde la toate solicitările făcute de către organele abilitate şi, având în vedere susţinerea din partea Ministerului Sănătăţii cu privire la dotarea cu aparatură înalt performantă, investigaţiile toxicologice vor fi finalizate în termen de câteva zile;
  1. propunerea legislativă ignoră demersurile avansate, realizate de MS împreună cu reţeaua de medicină legală, de dotare cu echipamente performante de toxicologie a reţelei de medicină legală, prin fonduri de la Banca Mondială, ceea ce face ca laboratoarele nou constituite să nu facă altceva decât să dubleze investiţiile, fără o justificare pertinentă a cheltuielilor statului;
  1. realizarea de analize toxicologice calitative în laboratoare din spitale sau ale MAI va duce ca în acest domeniu specific reglementat să existe două categorii de buletine de analize toxicologice: unele cu valori cantitative provenind din instituţiile medico-legale şi altele cu valori calitative provenind din alte laboratoare. Trebuie menţionat că existenţa doar a unor buletine de analiză calitativă va împiedica calea de atac legală a solicitării prezenţei stării conducătorului auto de a se afla sub influenta substanţelor psihoactive la momentul opririi în trafic de a se realiza o expertiză medico-legală toxicologică, prevăzută de legislaţia specifică medico-legală care se pot efectua numai pe baza unor buletinele de analiză cantitative;
  1. realizarea de analize toxicologice în laboratoare ale MAI va genera neîncredere la nivel social în rezultatele obţinute, deoarece aceeaşi entitate care verifică şoferii în trafic va face atât analiza probelor, cât şi confirmarea rezultatelor;
  1. propunerea legislativă nu a făcut niciun fel de analiză de impact financiar pe termen lung – pentru realizarea de analize în afara sistemului medico-legal trebuie pregătit personal de specialitate, necesită achiziţii extrem de costisitoare de echipamente, dar şi de kituri/reactivi, ale căror costuri, în sistemul medico-legal, sunt parţial suportate şi din alte surse de finanţare;â
  1. proiectul nu ia în considerare recomandările forurilor mondiale de toxicologie, care vizează crearea de centre unitare, regionale ideal, cele care asigura metoda, reproductibilitate şi calitate, dar şi flux continuu de analiză şi implicit şi costuri mai limitate – recomandare exact contrară prevederilor acestui proiect care induce o fărâmiţare a reţelei de toxicologie expertale în zeci/sute de laboratoare, făcând extrem de greu de atins şi menţinut dezideratele de mai sus, inclusiv trasabilitatea şi respectarea prevederilor art. 188 CPP şi ale art.190 alin. (11).
  1. proiectul nu face vorbire despre necesitatea unităţii metodologice de analiză şi implementarea de metode de analiză similare în toate aceste laboratoare, indiferent de forma lor de organizare/administrare, cu stabilirea valorilor de referinţă toxicologică similare, aspect extrem de dificil/imposibil de asigurat, care, în absenţa sa, va genera rezultate toxicologice neunitare, cu variabilitatea inacceptabilă interlaboratoare.
Ultimele știri
Citește și...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.