Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), alianța de apărare formată din 32 de țări, se află într-o perioadă de cheltuieli masive, cu planuri de a direcționa miliarde către armatele și sistemele lor de securitate în următorul deceniu.
Însă este un val de cheltuieli pe care unii membri europeni ai NATO, confruntați cu poveri uriașe și în creștere ale datoriei publice, cu greu și-l pot permite, scrie CNN.
„Este ceva fără precedent în timp de pace să avem o creștere atât de masivă a cheltuielilor pentru orice domeniu – mai ales pentru apărare”, a declarat Marcel Fratzscher, președintele Institutului German pentru Cercetare Economică (DIW), pentru CNN.
Luna trecută, membrii NATO au convenit să-și majoreze obiectivele de cheltuieli pentru apărare la 5% din PIB până în 2035 – mai mult decât dublul țintei actuale de 2%, o creștere pe care președintele american Donald Trump o cere de ani buni.
Angajamentul vine într-un moment în care membrii europeni ai NATO trebuie să facă față unei Rusii agresive și unei Americi care se retrage din rolul tradițional de garant al securității în regiune.
Guvernele au trei opțiuni pentru a atinge noua țintă de cheltuieli: să reducă alte cheltuieli, să majoreze taxele sau să se împrumute. Însă analiștii au declarat pentru CNN că fiecare dintre aceste opțiuni este fie politic nepopulară, fie nesustenabilă pe termen lung pentru țările europene membre NATO cu datorii mari.
„Multe state membre ale UE se confruntă cu constrângeri fiscale serioase”, au scris analiștii de la Bruegel, un think tank din Bruxelles.
„Este nerealist să ne așteptăm ca țările care au avut dificultăți timp de decenii să atingă ținta de 2% să adopte cu adevărat o țintă mult mai mare, slab justificată.”
Alegeri dificile
Multe țări NATO nu au reușit să atingă ținta anterioară de 2%, stabilită în 2014. Cele mai multe și-au crescut cheltuielile în ultimii ani ca răspuns la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 – într-atât încât Comisia Europeană estimează că cele 23 de state membre UE care fac parte din NATO vor atinge această țintă anul acesta, pe baza PIB-ului lor cumulat.
Dar acum trebuie să meargă și mai departe.
Noua țintă de 5% include un angajament ca statele membre NATO să aloce echivalentul a 3,5% din PIB-ul anual pentru cerințe esențiale de apărare – cum ar fi armamentul – iar restul de 1,5% pentru domenii de sprijin, precum infrastructura portuară. Pentru unele națiuni, asta înseamnă găsirea a zeci de miliarde de dolari în plus anual.
Frank Gill, analist senior pentru ratingurile suverane în Europa, Orientul Mijlociu și Africa la S&P Global Ratings, consideră că atingerea țintei de 3,5% va necesita împrumuturi masive din partea țărilor europene, inclusiv a Regatului Unit. Unele state ar putea reduce sau realoca cheltuieli guvernamentale pentru a diminua suma necesară din împrumuturi, a adăugat el, însă acest lucru s-ar putea dovedi dificil.
Presiuni fiscale
„Multe guverne europene se confruntă cu alte presiuni fiscale… în special îmbătrânirea populației, care duce la cheltuieli și mai mari cu pensiile”, a declarat Gill pentru CNN. „Politic, este foarte greu să tai astfel de cheltuieli.”
Fratzscher, de la DIW din Germania, este de acord.
Pentru majoritatea țărilor NATO, a argumentat el, reducerea cheltuielilor este „complet imposibilă”. „Europa îmbătrânește rapid”, a spus el. „Este complet iluzoriu să credem că… guvernele europene ar putea economisi la pensii publice, la sănătate, la îngrijire, în general.”
Singura modalitate sustenabilă de a finanța „amploarea acestor cheltuieli suplimentare pentru apărare” angajate acum de NATO este majorarea taxelor, a susținut el. Totuși, nu există nici voința politică, nici sprijinul public pentru a cheltui „într-un mod atât de dramatic în această direcție… și pentru a accepta consecințele”.
, alianța de apărare formată din 32 de țări, se află într-o perioadă de cheltuieli masive.){kind=link}