Președintele Nicușor Dan a avertizat marți asupra situației financiare a României, arătând că bugetul pentru 2026 prevede venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei.
Șeful statului a vorbit despre un deficit de 150 de miliarde de lei și a subliniat că respectarea angajamentelor fiscale asumate în fața piețelor financiare este esențială pentru evitarea unei crize a datoriei publice. Orice abatere de la această traiectorie ar putea afecta credibilitatea României și ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut, a avertizat președintele.
Nicușor Dan: Deficitul României echivalează cu întregul PNRR pe cinci ani
În cadrul unei conferințe de presă, Nicușor Dan a explicat dimensiunea dezechilibrului bugetar și importanța evaluărilor realizate de agențiile internaționale de rating.
Potrivit cifrelor prezentate de șeful statului, bugetul României pentru 2026 a avut venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei.
„Diferența, adică deficitul, adică cât cheltuim și nu avem și trebuie să ne împrumutăm, 150 de miliarde de lei. Ce înseamnă 150 de miliarde de lei? Înseamnă tot PNRR-ul pe cinci ani, și granturi, și împrumuturi. Sau 2.500 de kilometri de autostradă de la zero. Sau 45 de spitale regionale. Ăștia sunt banii pe care noi îi cheltuim, fără să-i avem, în anul 2027. Din cele 150 de miliarde de lei, 60 de miliarde de lei sunt doar dobânzile la datoria pe care am acumulat-o deja”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a precizat că numai cele 60 de miliarde de lei reprezentând dobânzile la datoria publică ar echivala cu aproximativ 1.000 de kilometri de autostradă construiți de la zero sau cu 85 de spitale regionale.
Avertismentul președintelui: România riscă să nu își mai poată plăti datoriile
Nicușor Dan a subliniat că România trebuie să respecte traiectoria de reducere a deficitului bugetar asumată în fața investitorilor și a piețelor financiare.
Potrivit șefului statului, orice abatere de la acest angajament ar putea afecta grav credibilitatea țării și capacitatea sa de finanțare.
„Față de situația asta, trebuie să fim calmi, dar este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală pe care ne-am asumat-o față de piețe să fie menținută. Orice abatere de la această traiectorie înseamnă că România nu e credibilă și este în risc de a nu putea să-și plătească datoriile”, a avertizat președintele.
Ce s-ar întâmpla dacă România ar fi retrogradată de agențiile de rating
Șeful statului a explicat că evaluările agențiilor internaționale de rating influențează direct deciziile investitorilor privind finanțarea României.
În prezent, România se află la limita dintre categoria recomandată investițiilor și cea nerecomandată, ceea ce face ca o eventuală retrogradare să aibă consecințe importante asupra economiei.
„Noi suntem exact la limita între: îți recomandăm și nu-ți recomandăm. Ce s-ar întâmpla dacă agenția de rating ne-ar reduce ratingul, ne-ar «downgrada», în jargon? Există fonduri de investiții, fonduri de pensii care, conform regulamentelor lor interne, trebuie să se retragă în această ipoteză din România”, a explicat Nicușor Dan.
Președintele a arătat că retragerea acestor investitori ar obliga statul român să identifice alte surse de finanțare, în condiții mai puțin avantajoase.
„Și asta înseamnă că noi trebuie să ne împrumutăm de la alții care să le ia locul. Și care ne vor împrumuta, dar, evident, mai scump. Și întrebarea este dacă aceștia vor fi destui”, a continuat șeful statului.
Nicușor Dan avertizează asupra posibilității unei noi intervenții a FMI
Președintele a atras atenția că, în cazul în care România nu ar mai reuși să atragă suficienți investitori pentru finanțarea deficitului, ar putea fi nevoită să apeleze din nou la Fondul Monetar Internațional (FMI), așa cum s-a întâmplat în 2009.
„Și dacă nu vor fi destui, la un moment dat va trebui să vină, cum a venit în 2009, FMI”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a explicat că o eventuală intervenție a FMI ar presupune condiții stricte de ajustare fiscală și financiară.
Potrivit președintelui, indiferent dacă România ar ajunge sau nu să solicite sprijinul instituției financiare internaționale, pierderea încrederii investitorilor ar impune măsuri de reducere a deficitului mult mai dure decât cele aplicate în prezent.
„Fie că vine, fie că nu vine, fie că sunt investitori, fie că nu sunt investitori, curba de corectare a deficitului va fi mult mai agresivă decât este în momentul acesta”, a avertizat Nicușor Dan.
Cheltuielile de personal, printre cele mai mari poveri ale bugetului
În analiza situației financiare a țării, președintele a arătat că cheltuielile de personal reprezintă unul dintre cele mai importante capitole ale bugetului național.
Declarațiile șefului statului evidențiază presiunea exercitată asupra finanțelor publice atât de cheltuielile curente ale statului, cât și de costurile tot mai mari ale datoriei publice.
Nicușor Dan a insistat asupra necesității menținerii disciplinei fiscale și a respectării angajamentelor asumate, pentru ca România să își păstreze accesul la finanțare și să evite o ajustare bugetară mult mai severă.
