Forțele ucrainene încearcă să recupereze orașul Bahmut din estul țării. BBC a primit acces exclusiv la o echipă de lunetiști de elită, denumită „Fantomele lui Bahmut”, care efectuează raiduri nocturne în apropiere.

Ghost, comandantul echipei de lunetiști, spune că: „În momentul în care am început să aducem teroare în Bakhmut, am primit numele – Fantomele lui Bakhmut”.

Baza lor se află deja în raza de acțiune a artileriei ruse. Ghost spune cu seninătate: „Artileria îi sperie mereu pe oameni, dar te poți ascunde de artilerie, însă nu de un lunetist”.

”Fantomele”, o echipă de aproximativ 20 de soldați, operează la marginile orașului Bahmut de șase luni. Adesea vânează ținte de mare valoare.

Întrebat de reporterii BBC câți ruși a ucis echipa lui. Ghost spune, „există un număr confirmat – 524. Șaptezeci și șase dintre aceștia sunt ai mei”. Echipa înregistrează electronic fiecare lovitură prin vizorul puștii lor.

Totuși, nu toată lumea ține socoteala. Kuzia, trăgătorul principal al misiunii la care au participat jurnaliștii BBC, spune că „nu este nimic de care să fii mândru. Nu ucidem oameni, distrugem inamicul”.

Înainte de război a lucrat într-o fabrică. El spune că nu i-au plăcut niciodată armele, dar s-a simțit obligat să ia armele când Rusia a invadat.

Kuzia efectuează o ultimă verificare a puștii sale cu lunetă Barrett, fabricată în SUA: „Fiecare misiune este periculoasă, când greșim, inamicul te poate lovi”, spune el. „Sigur că mi-e frică – doar unui prost nu i-ar fi.”

În misiune el a fost însoțit de Taras, observatorul său. Kusch este șoferul – care i-a dus cât mai aproape de prima linie. De acolo, echipa de doi oameni a fost nevoită să meargă mai mult de un kilometru pentru a-și atinge ținta. Ghost a rămas la bază, împreună cu ”Începătorul”, cel mai tânăr membru al echipei care a primit numele după ce și-a primit pregătirea inițială în Marea Britanie. Încă nu a avut prima ucidere confirmată.

Ghost spune că a ales fiecare membru al echipei pe baza „umanității și patriotismului” lor, mai degrabă decât a experienței și aptitudinilor lor militare.

Incursiune în prima linie

Realizatorul materialului BBC povestește: Pe măsură ce se apropie amurgul, echipa se urcă în Humvee-ul lor blindat. Eu și cameramanul Moose Campbell îi vom însoți până la punctul de plecare.

Kusch, șoferul, ne spune că o parte a traseului este încă vizat de artileria rusă.

Când pornește motorul, echipele își fac semnul crucii. Kusch începe să pună niște muzică de pe telefon. El spune că melodia rap ucraineană îi pune într-o stare potrivită. Dar va masca și sunetul bombardării.

La început este greu să auzi exploziile din apropiere din cauza zgomotului Humvee-ului, pe care Kusch îl conduce cu viteză peste piste cu gropi. Dar el arată spre cer de mai multe ori și avertizează, „incoming”. Sunt câteva bufnituri în apropiere.

Trecem pe lângă o jumătate de duzină de vehicule blindate ucrainene distruse care nu au fost atât de norocoase. Kusch arată spre câmpurile minate de pe ambele părți ale pistei de pământ.

Douăzeci de minute mai târziu ne oprim brusc lângă o casă în ruină. Echipa de lunetişti de doi oameni deschide uşile şi dispare. Kusch strigă „Dumnezeu să fie cu tine” înainte de a ieși rapid.

Pe măsură ce ne întoarcem, se aude un fulger portocaliu și o explozie mai puternică. Humvee-ul începe să zăngănească și mai mult. Kusch își deschide ușa, în timp ce conduce, pentru a privi în spate și scoate un flux de înjurături.

O bucată de șrapnel a zdrobit una dintre anvelopele din spate. Când ne întoarcem în sfârșit, ne arată bucata mare de metal zimțat care a rupt anvelopa.

Acum e întuneric și bombardamentele s-au domolit. În interiorul bazei lor, se țin cu nerăbdare de radiourile lor pentru știri de la echipa de lunetişti. Kusch și britanicul se plimbă pe podea.

Șapte ore mai târziu, cu puțin somn, este timpul pentru extracție. Ne adăpostim în clădire în timp ce se aude un foc incendiar, apoi ne întoarcem în Humvee.

De data aceasta este întuneric, dar Kusch încearcă să conducă din memorie – evitând să aprindă farurile pentru a nu atrage atenția. O altă oprire bruscă și echipa de lunetişti formată din doi intră înapoi în Humvee.

Ușurarea este palpabilă când ne întoarcem la baza lor.

Kuzia spune: „O lovitură, o țintă doborâtă”.

Mai târziu ne arată videoclipul de la night-scope. Ei spun că era un mitralier rus care a tras în trupele ucrainene din apropierea liniei frontului.

Se vor odihni acum până la misiunea din noaptea următoare. Kuzia spune: „Sunt fericit că am revenit și fericit că toată lumea este în viață”.

În ultimele șase luni, mai mulți membri ai echipei au fost răniți, inclusiv comandantul Ghost. Dar niciunul dintre ei nu a fost ucis.

Ghost spune că „fiecare călătorie poate fi ultima, dar facem o faptă nobilă”.

O echipă mică de lunetiști nu va câștiga acest război și nici măcar nu va lua înapoi Bahmut. Dar Kusch spune că are un efect psihologic asupra inamicului lor – vânând câte un soldat rus dintr-un loc care nu poate fi văzut și cu un sunet care nu poate fi auzit.