Parchetul European al lui Kövesi, amenință că va da în judecată Comisia Europeană. Miza: bugetul pentru investigații  

Procurorii europeni de top – care investighează acuzații de infracțiuni penale în legătură cu negocierile privind vaccinurile dintre Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer – amenință acum Comisia Europeană cu acțiuni legale.

Pe 9 aprilie, Laura Codruța Kövesi, care conduce Parchetul European (EPPO) — însărcinată cu investigarea infracțiunilor financiare grave care afectează interesele UE — a făcut pasul neobișnuit de a lansa o așa-numită „procedură de soluționare amiabilă” cu Comisia, scrie Politico.

Acesta este ultimul pas legal înainte de litigii și, dacă nu se poate găsi un acord, lupta ar putea merge până la Tribunalul UE.

Scrisoarea lui Kövesi a ajuns, la începutul lunii aprilie, la trei funcţionari de rang înalt din cadrul Comisiei, potrivit documentului obţinut de POLITICO.

În aceasta, şefa EPPO susţine că executivul european îi privează pe procurori, prin măsura preconizată, de mijloacele necesare pentru a-şi desfăşura activitatea în mod eficient, punând presiune asupra bugetului său, în special asupra sumelor cheltuite pentru IT.

Atunci când EPPO a fost lansat, în vara anului 2021, Comisia a fost de acord să furnizeze facilităţi IT, fără a fi indicată o dată de încheiere. În prezent, Comisia a informat EPPO că doreşte să retragă sprijinul IT. Suma de bani implicată este de aproximativ 5 milioane de euro, potrivit estimărilor EPPO.

„Decizia unilaterală de a pune capăt, la 31 decembrie 2024, furnizării serviciilor menţionate către EPPO prezintă un risc ca parchetul independent al Uniunii să se afle în imposibilitatea de a-şi mai îndeplini sarcinile şi de a-şi îndeplini misiunea”, a scris Kövesi, adăugând că „este de datoria Comisiei să se abţină de la orice măsură ce ar putea pune în pericol atingerea obiectivului încredinţat EPPO de a combate infracţiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii”.

Atacuri reciproce

Este neobişnuit ca o instituţie a UE să ameninţe Comisia cu un proces, dar tensiunea se acumulase.

Printr-o scrisoare deschisă trimisă deputaţilor europeni şi prin remarci publice în Parlamentul European, Kövesi ceruse de câteva săptămâni Comisiei să îşi reevalueze decizia de a tăia o parte substanţială a sprijinului pe care îl acordă echipei EPPO, cu sediul în Luxemburg, care a preluat recent un caz ce investighează modul în care von der Leyen a gestionat afacerile cu vaccinuri Covid, notează POLITICO.

Miza ar putea fi mai mult decât o reducere a bugetului IT, scrie însă POLITICO. O instituţie relativ nouă, EPPO este, de asemenea, una foarte importantă, deoarece procurorii săi sunt împuterniciţi să conducă anchete transfrontaliere asupra a ceea ce statele membre şi Comisia spun că reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări la adresa UE: organizaţiile criminale care urmăresc banii UE.

În 2023, numărul investigaţiilor EPPO a crescut vertiginos, a arătat instituţia în raportul său anual. Anul trecut au fost deschise peste 200 de anchete de fraudă legate de mecanismul de redresare şi de rezilienţă la nivelul UE, instrumentul care oferă finanţare din partea UE pentru a contribui la stimularea redresării economice post-Covid şi care are o valoare de peste 800 de miliarde de euro. În 2022, când plăţile UE se aflau în fazele incipiente, au fost lansate doar 15 anchete.

Pe de altă parte, anchetatorii de la EPPO au preluat de la procurorii belgieni investigaţia care o vizează pe Ursula von der Leyen pentru „interferenţă în funcţiile publice, distrugere de SMS-uri, corupţie şi conflict de interese”, potrivit documentelor juridice consultate de POLITICO şi unui purtător de cuvânt al procuraturii din Liège. Procurorii EPPO investighează presupuse infracţiuni penale, dar nimeni nu a fost încă acuzat în legătură cu acest caz, precizează POLITICO.

Răspunsul Comisiei

Comisia era obligată prin lege să răspundă în termen de 15 zile la scrisoarea EPPO.

„Comisia a răspuns EPPO în perioada desemnată pentru o soluţionare amiabilă”, a declarat un purtător de cuvânt. „În răspunsul său, Comisia şi-a exprimat disponibilitatea de a continua să sprijine serviciile IT ale EPPO în viitorul apropiat, în condiţii specifice. Nu putem face alte comentarii”, a transmis purtătorul de cuvânt.

Comisia a negat orice încercare de a interveni în independenţa EPPO şi a declarat într-un comunicat că „a sprijinit în mod constant activităţile EPPO încă de la început şi respinge cu tărie orice insinuare conform căreia decizia Comisiei în cadrul procedurii bugetare ar avea vreo legătură cu vreo investigaţie a EPPO”.