România a început anul 2025 sfidând deschis legislația Uniunii Europene, acordând noi aprobări de urgență pentru pesticide interzise care ucid albinele, în ciuda unei hotărâri a instanței care declară aceste derogări ilegale.
În cea mai recentă decizie, Ministerul Agriculturii din România a aprobat în tăcere utilizarea insecticidului Cruiser 350 FS, un neonicotinoid interzis în UE din cauza impactului devastator asupra polenizatorilor, scrie Politico.
Această hotărâre contrazice direct o decizie istorică a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din ianuarie 2023, care interzice astfel de derogări, evidențiind un conflict tot mai mare între București și autoritățile UE în ceea ce privește respectarea normelor de mediu.
Bucureștiul a autorizat utilizarea Cruiser 350 FS pentru culturile de porumb și floarea-soarelui în 2025, împreună cu alte substanțe chimice interzise, invocând infestări severe cu dăunători și presiuni economice.
Această sfidare ridică întrebări despre interpretarea legislației UE de către România și subliniază dificultățile Comisiei Europene în aplicarea propriilor reguli.
Fermierii în prima linie
Sectorul de floarea-soarelui din România, unul dintre cele mai mari din Europa, este un pilon al economiei agricole a țării.
Fermierii din sudul și sud-estul României, unde predomină culturile de floarea-soarelui și porumb, se confruntă cu amenințări semnificative din partea dăunătorilor solului, cum ar fi gărgărița frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis) și viermii sârmă (Agriotes spp.).
Acești dăunători pot distruge culturile în stadii timpurii, forțând replantări costisitoare și reducând semnificativ producțiile în terenurile monoculturale.
Fără tratamente precum neonicotinoidele, fermierii avertizează asupra pierderilor totale de culturi în unele zone afectate. Ministerul Agriculturii a invocat aceste riscuri în decizia sa, afirmând că semințele tratate vor fi limitate la zonele cu infestări severe, iar controale stricte vor minimiza riscurile de mediu.
Cu toate acestea, neonicotinoidele — sau neonics — sunt recunoscute pe scară largă pentru efectele lor nocive asupra polenizatorilor.
Studiile leagă utilizarea acestora de scăderea populațiilor de albine și de pierderea biodiversității, motiv pentru care UE a interzis Cruiser 350 FS și alte neonicotinoide în utilizări în aer liber în 2018.
Hotărârea CJUE și conformarea altor state
Decizia CJUE din 2023 a fost menită să închidă lacunele care permiteau României și altor state membre să eludeze aceste interdicții.
Țări precum Franța și Belgia, printre cei mai mari utilizatori de neonicotinoide din UE, s-au conformat rapid. Totuși, România a continuat să autorizeze utilizarea de urgență în 2023, 2024 și acum 2025.
Comisia Europeană a declarat pentru POLITICO că nu a primit încă notificarea oficială a noilor derogări din partea României. Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt Eva Hrncirova a confirmat că problema este discutată în cadrul Comitetului Permanent pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje — un panel condus de Comisie care reunește reprezentanți ai ministerelor naționale pentru a consulta implementarea politicilor.
Hrncirova a subliniat angajamentul Comisiei de a colabora îndeaproape cu România, dar nu a indicat dacă vor urma proceduri de infringement.
Impactul asupra albinelor
Apicultorii din România sunt printre cei mai vocali critici ai utilizării neonicotinoidelor și au făcut apeluri repetate către autoritățile UE pentru a acționa.
Aceștia avertizează că utilizarea continuă a pesticidelor interzise pune multe operațiuni apicole în pragul colapsului.
Pierderile masive de colonii fac ca eforturile de recuperare să fie tot mai dificile, în timp ce ani de expunere la neonicotinoide au lăsat stupii prea slăbiți pentru a se reconstrui.
Dincolo de impactul economic, apicultorii susțin că populațiile reduse de polenizatori amenință întregi ecosisteme și securitatea alimentară.
În ciuda acestor preocupări, Ministerul Agriculturii din România și-a apărat decizia, argumentând că derogările sunt necesare și legale.
Într-un răspuns pentru POLITICO, ministerul a invocat lipsa alternativelor viabile pentru gestionarea infestărilor severe cu dăunători și a susținut că regulile UE privind pesticide permit autorizări de urgență în „circumstanțe speciale”.
Ministerul a afirmat că această abordare protejează competitivitatea agriculturii românești, abordând în același timp amenințările la sănătatea plantelor care nu pot fi rezolvate prin alte mijloace.
De asemenea, ministerul a susținut că acțiunile sale sunt în conformitate cu legislația UE, chiar și în lumina hotărârii CJUE, pe care o interpretează ca permițând astfel de derogări în anumite condiții.
