Rusia „a desfășurat timp de 18 luni o campanie de supraveghere cu drone asupra unor situri nucleare din Europa”

Kremlinul a coordonat, timp de aproximativ 18 luni, o campanie organizată de supraveghere cu drone lansate de pe nave din așa-numita „flotă din umbră” (shadow fleet), vizând obiective nucleare din Marea Britanie, Franța, Belgia și Țările de Jos, susțin cercetătorii.

O analiză realizată de International Institute for Strategic Studies (IISS) asupra a 144 de incidente petrecute în peste 12 țări, începând de la sfârșitul anului 2024, concluzionează că serviciile de informații ruse au acționat cu „o impunitate considerabilă”, în timp ce autoritățile europene au fost surprinse și nepregătite.

Drone au fost observate în repetate rânduri deasupra unor baze aeriene și aeroporturi, însă niciuna nu a fost capturată sau doborâtă de armatele occidentale. Potrivit think tank-ului, acest lucru scoate la iveală un eșec strategic al sistemelor de apărare aeriană ale NATO, recunoscut discret de mai multe state europene.

Printre obiectivele vizate s-au numărat RAF Lakenheath din Suffolk, o bază britanică pregătită pentru găzduirea armelor nucleare americane, precum și baza submarinelor nucleare franceze de la Île Longue, în Bretania. Dronele neînarmate ar fi fost lansate de pe nave aflate pe mare.

Guvernele europene au evitat până acum să acuze oficial Rusia pentru aceste incidente. Totuși, Charlie Edwards, cercetător principal în cadrul IISS, a declarat că „toate guvernele cu care am discutat au spus că salută publicarea acestui raport”.

Printre incidentele analizate se numără:

• În noiembrie 2024, drone neobișnuite au survolat la joasă altitudine bazele RAF Lakenheath, RAF Fairford din Gloucestershire și alte cel puțin două baze ale Forțelor Aeriene americane din Anglia. Armele nucleare americane au fost desfășurate la Lakenheath în iulie 2025.
• Dronele ar fi putut fi operate de pe petrolierul Seasons 1, aflat în Marea Nordului, în apropiere de Essex, sau de pe cargoul Hav Dolphin, care se îndrepta spre portul Hull. Aceeași navă este suspectată că s-ar afla și în spatele unor zboruri de drone observate ulterior deasupra unei baze de submarine din nordul Germaniei.
• La un moment dat, un elicopter al poliției britanice a încercat să urmărească dronele care pătrundeau în spațiul aerian al Regatului Unit, însă a renunțat din motive de siguranță. Raportul precizează că utilizarea unui laser antidronă „a fost propusă, dar în cele din urmă nu a fost pusă în practică”.
• În decembrie 2025, cinci drone au fost detectate deasupra bazei franceze Île Longue, unde sunt amplasate rachetele nucleare lansate de pe submarine. În acel moment, trei nave din flota din umbră asociată Rusiei se aflau la o distanță de 100–200 km de coastă, iar nava Hav Dolphin se afla la aproximativ 350 km, în apropierea Insulei Wight.
• În noiembrie și decembrie 2025 au avut loc incursiuni cu drone deasupra bazelor aeriene Kleine-Brogel din Belgia și Volkel din Țările de Jos, unde sunt depozitate arme nucleare americane. Și în aceste cazuri, nave ale flotei din umbră rusești se aflau în apele internaționale din Marea Nordului.

Drone lansate de pe nave cu transponderele oprite

Potrivit raportului, dronele ar fi fost lansate de pe nave care navigau fără a transmite poziția prin sistemele de identificare automată (AIS), o practică cunoscută drept „dark sailing”.

Alte nave ar fi fost folosite pentru recuperarea dronelor sau ca relee de semnal, utilizând tehnici de control dezvoltate de armata rusă în războiul din Ucraina.

„Evaluarea noastră este că este foarte probabil ca Kremlinul să fi desfășurat o campanie coordonată cu vehicule aeriene fără pilot (UAV) pe teritoriul Europei”, a declarat Charlie Edwards, precizând că aceasta a vizat peste zece state membre NATO și Irlanda.

Potrivit acestuia, operațiunea a reprezentat „o serie de succese tactice pentru Kremlin” și „un eșec strategic al apărării aliate”, întrucât sistemele occidentale sunt concepute pentru amenințări militare convenționale și nu pentru drone ieftine, de mici dimensiuni și care zboară la joasă altitudine.

Care ar fi fost obiectivele Rusiei

Potrivit autorilor raportului, Rusia ar fi urmărit mai multe scopuri simultan:

• supravegherea infrastructurii nucleare;
• activități generale de recunoaștere;
• cartografierea logisticii și a lanțurilor de aprovizionare militare;
• uzură economică și război psihologic.

Numărul incidentelor cu drone a atins un vârf în 2025, cu peste 30 de cazuri în lunile septembrie și noiembrie, cele mai multe fiind raportate în Germania.

Autorii raportului susțin că frecvența acestor incidente a început să scadă după ce, în 2026, marinele militare europene au început să rețină nave din flota din umbră asociată Rusiei.

Un alt episod analizat este cel din septembrie 2025, când mai multe drone au fost observate în Danemarca, determinând închiderea aeroportului din Copenhaga și a altor aeroporturi din țară. În acel moment, patru petroliere din flota din umbră navigau în apropierea coastelor daneze, inclusiv nava Boracay, capturată de comandouri franceze patru zile mai târziu.