Daunele cauzate de criza climatică din cauza vremii extreme au costat 16 milioane de dolari pe oră în ultimii 20 de ani, potrivit unei noi estimări, scrie The Guardian.
Furtunile, inundațiile, valurile de căldură și secetele au luat multe vieți și au distrus multe zone de proprietate privată în ultimele decenii, încălzirea globală făcând evenimentele mai dese și mai intense.
Studiul este primul care calculează o cifră globală pentru costurile crescute direct atribuite încălzirii globale cauzate de oameni.
A constatat costuri medii de 140 de miliarde de dolari pe an din 2000 până în 2019, deși cifra variază semnificativ de la an la an.
2022, cel mai scump an
Cele mai recente date arată costuri de 280 de miliarde de dolari în 2022. Cercetătorii au spus că lipsa datelor, în special în țările cu venituri mici, înseamnă că cifrele ar putea fi subestimate serios. Costurile climatice suplimentare, cum ar fi scăderea randamentului culturilor și creșterea nivelului mării, nu au fost, de asemenea, incluse.
Cercetătorii au produs estimările combinând datele despre cât de mult încălzirea globală a înrăutățit evenimentele meteorologice extreme cu datele economice privind pierderile.
Studiul a mai constatat că numărul persoanelor afectate de vremea extremă din cauza crizei climatice a fost de 1,2 miliarde în două decenii.
Două treimi din costurile daunelor s-au datorat vieților pierdute, în timp ce o treime s-a datorat distrugerii proprietăților și altor bunuri. Furtunile, precum uraganul Harvey și ciclonul Nargis, au fost responsabile pentru două treimi din costurile climatice, cu 16% din cauza valurilor de căldură și 10% din cauza inundațiilor și secetei.
ONU vrea un fond pentru pierderi și daune cauzate de schimbările climatice
Cercetătorii au spus că metodele lor ar putea fi folosite pentru a calcula cât de multă finanțare ar fi necesară pentru un fond pentru pierderi și daune instituit la summitul ONU privind schimbările climatice din 2022, care este destinat să plătească pentru reconstrucție după dezastrele meteorologice extreme din țările mai sărace.
De asemenea, ar putea determina rapid costul climatic specific al dezastrelor individuale, permițând livrarea mai rapidă a fondurilor.
„Numărul principal este de 140 de miliarde de dolari pe an și, în primul rând, acesta este deja un număr mare”, a spus profesorul Ilan Noy, de la Universitatea Victoria din Wellington din Noua Zeelandă, care a efectuat studiul împreună cu colega Rebecca Newman.
„În al doilea rând, când o compari cu cuantificarea standard a costului schimbărilor climatice [folosind modele computerizate], se pare că acele cuantificări subestimează impactul schimbărilor climatice.”
Noy a spus că au existat o mulțime de evenimente meteorologice extreme pentru care nu există date despre numărul de persoane ucise sau daune economice: „Asta indică că numărul nostru principal de 140 de miliarde de dolari este o subestimare semnificativă”. De exemplu, a spus el, datele privind decesele cauzate de valurile de căldură sunt disponibile doar în Europa.
„Nu avem idee câți oameni au murit din cauza valurilor de căldură în toată Africa subsahariană”.
A existat o creștere de șapte ori a pierderilor raportate în urma dezastrelor meteorologice extreme începând cu anii 1970, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale. Cu toate acestea, separarea efectului încălzirii globale de creșterea populației, migrația urbană și o mai bună raportare a dezastrelor este dificilă.
