Tribunalul Ilfov a suspendat provizoriu două dintre deciziile adoptate de Biroul Politic Național al PNL în ședința din 15 iunie, atunci când conducerea partidului a stabilit poziția oficială față de Guvernul propus de premierul desemnat Adrian Veștea.
Hotărârea instanței vine după ce 16 parlamentari și lideri liberali au atacat în justiție măsurile adoptate de conducerea partidului, susținând că acestea încalcă atât Constituția, cât și propriul statut al PNL.
Instanța a suspendat efectele a două decizii ale Biroului Politic Național
Potrivit soluției pronunțate de Tribunalul Ilfov, executarea și efectele Deciziilor nr. 22 și nr. 25 din 15 iunie 2026 sunt suspendate până la soluționarea definitivă a litigiului.
„Admite cererea având ca obiect ordonanță președințială. Suspendă provizoriu executarea și efectele Deciziei Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal nr. 22 din 15.06.2026 și ale Deciziei Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal nr. 25 din 15.06.2026, până la soluționarea în mod definitiv a litigiului”, se arată în hotărârea instanței.
Decizia este executorie de drept și poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile de la comunicare.
Cine sunt liberalii care au contestat măsurile conducerii PNL
Acțiunea a fost introdusă de un grup de 16 parlamentari și lideri liberali:
- Monica Anisie
- Andrei Baciu
- Sorin Cîmpeanu
- Mihai Culeafă
- Alina Gorghiu
- Ion Iordache
- Aneta Matei
- Ciprian Pandea
- Nicoleta Pauliuc
- Alexandru Popa
- Răzvan Prișcă
- George Scarlat
- Ionuț Stroe
- Mihail Veștea
- Sebastian Mihai Rusu
- Eduard Tatian Mititelu
Aceștia susțin că deciziile adoptate de conducerea partidului urmăreau să impună parlamentarilor o anumită conduită la votul de învestire al Guvernului Veștea și să îi sancționeze pe cei care nu respectă linia oficială.
Contestatarii invocă încălcarea Constituției
Principala critică formulată de reclamanți vizează ceea ce aceștia consideră a fi instituirea unui „mandat imperativ”, interzis de Constituția României.
Potrivit articolului 69 alin. (2) din Constituție, orice mandat imperativ este nul, iar parlamentarii își exercită mandatul în nume propriu și votează conform propriei conștiințe.
Contestatarii invocă inclusiv Decizia nr. 445/2022 a Curții Constituționale, care stabilește că parlamentarii nu pot fi obligați să voteze într-un anumit mod de către partidul din care fac parte.
În argumentația depusă la dosar, aceștia susțin că măsurile adoptate de conducerea PNL reprezintă o încălcare directă a principiilor constituționale.
Acuzații privind depășirea atribuțiilor statutare
Reclamanții mai susțin că Biroul Politic Național nu are competența de a decide excluderea parlamentarilor din partid.
Potrivit statutului PNL, astfel de măsuri ar trebui să fie analizate și validate de alte organisme de conducere, inclusiv Consiliul Național.
De asemenea, contestatarii afirmă că sancțiunile anunțate de conducerea partidului ar fi fost dispuse fără respectarea procedurilor interne privind dreptul la apărare, audierea persoanei vizate și posibilitatea de contestare.
Disputa privind votul pentru Guvernul Veștea
Un alt argument invocat de cei 16 liberali se referă la procedura de vot pentru învestirea Guvernului.
Aceștia susțin că formula promovată de conducerea partidului – „prezent, nu votez” – nu există în cazul votului secret cu bile utilizat pentru învestirea unui cabinet.
Potrivit reclamanților, parlamentarii s-ar fi aflat în situația de a încălca fie obligația legală de participare la lucrările Parlamentului, fie caracterul secret al votului.
„Nimeni, niciun for de partid, nu are dreptul să confiște votul unui ales al națiunii”, argumentează semnatarii acțiunii.
