Programul controversat al președintelui Donald Trump privind „autodeportarea”, prin care imigranții aflați ilegal în Statele Unite sunt plătiți pentru a părăsi țara, este pe cale să depășească pragul de 200.000 de plecări, potrivit unor date interne obținute de Axios.
De ce este important
Lansată anul trecut, împreună cu o campanie publicitară de mai multe milioane de dolari, inițiativa reprezintă practic singurul stimulent pozitiv într-o ofensivă agresivă împotriva imigrației ilegale, bazată în principal pe măsuri coercitive.
Până la 16 iulie, programul în valoare de aproape 600 de milioane de dolari – denumit Project Homecoming de Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) – a ajutat aproximativ 132.000 de persoane să părăsească Statele Unite.
Alte aproximativ 70.000 de persoane s-au înscris și urmează să plece, potrivit datelor.
Aproximativ jumătate dintre autodeportări au implicat imigranți aflați în centre de detenție, în cadrul unei inițiative care a accelerat plecările și care a început după ce un angajat al DOGE a introdus Project Homecoming în facilitățile ICE.
Obiectivul administrației Trump
Programul de autodeportare reprezintă o componentă-cheie a planului administrației Trump de a elimina anual un milion de imigranți aflați ilegal în Statele Unite.
Ideea era ca imigranții fără acte să se teamă atât de mult de posibilitatea de a fi arestați și reținuți de ICE sau de Poliția de Frontieră (CBP), încât să aleagă să plece voluntar din SUA, în schimbul transportului gratuit și al unei indemnizații de 1.000 de dolari, acordată după părăsirea țării.
Între timp, indemnizația a fost majorată la 2.600 de dolari, iar în perioada Crăciunului de anul trecut a ajuns temporar la 3.000 de dolari.
„Țarul frontierei”, Tom Homan, declara în luna mai că încurajarea autodeportărilor „a făcut parte din plan încă de la început”.
Anul trecut, directorul interimar al ICE, Todd Lyons, descria programul drept o modalitate prin care agenția își poate crește numărul deportărilor. Cu toate acestea, DHS nu a publicat statistici oficiale care să confirme evoluția programului.
Contractul guvernamental pentru Project Homecoming își va epuiza fondurile până la sfârșitul lunii august, iar DHS caută deja oferte pentru un nou contract. Instituția nu a răspuns întrebărilor privind posibilitatea unei întreruperi a programului în luna următoare.
Programul a fost accelerat după intervenția Casei Albe
Project Homecoming a avut un început lent, atrăgând aproximativ 24.000 de imigranți în primele șase luni, perioadă în care angajații organizau documentele de călătorie și zborurile celor care urmau să părăsească SUA.
Ulterior, Casa Albă a făcut presiuni asupra oficialilor DHS pentru accelerarea programului.
„Presiunea consta în apeluri zilnice de la Casa Albă și întâlniri săptămânale la nivel înalt cu Stephen Miller”, a declarat una dintre surse.
„Voiau ca mii de persoane să fie procesate zilnic, iar noi reușeam doar câteva zeci.”
Ce s-a întâmplat în culise
În luna august, un angajat DOGE care urmărea reducerea timpului petrecut de imigranți în detenție a apelat la echipa Project Homecoming și a început să introducă personalul acesteia în centrele ICE, au declarat pentru Axios trei surse familiarizate cu planul.
În prezent, managerii de caz ai programului sunt prezenți în 40 de centre de detenție ICE, iar aproximativ jumătate dintre cele peste 200.000 de cazuri au implicat persoane aflate în detenție.
Potrivit datelor ICE, persoanele aflate în detenție care aleg să plece voluntar prin acest program petrec în medie 17 zile în detenție, comparativ cu aproximativ 50 de zile în mod obișnuit. Acest lucru a început să elibereze locuri în unele centre de detenție.
„Administrația avea, în prima etapă a acestui program, o problemă de lipsă a locurilor în centrele de detenție”, a declarat Todd Bensman, fost consilier al lui Tom Homan. „Nu poți realiza deportări în masă dacă nu ai suficiente locuri. Cele două lucruri sunt inseparabile.”
„Pentru prima dată, cineva intră și întreabă: «Cine vrea pur și simplu să meargă acasă?» Iar toată lumea răspunde: «Eu vreau să merg acasă»”, a declarat una dintre surse. „Numărul celor care solicită deportarea crește imediat.”
Costurile programului
Potrivit DHS, fiecare autodeportare costă guvernul aproximativ 2.500 de dolari, la care se adaugă indemnizația plătită persoanei care părăsește SUA.
În schimb, deportarea unui imigrant care nu pleacă voluntar costă aproximativ 18.245 de dolari.
Ce spun autoritățile
„Datorită succesului covârșitor al Project Homecoming sub conducerea președintelui Trump, aplicația CBP Home a obținut o eficiență și o participare mult peste estimările inițiale”, a declarat un purtător de cuvânt al DHS.
Acesta a adăugat că instituția estimează economii de aproximativ 2,5 miliarde de dolari la costurile deportărilor datorită acestui program.
Un purtător de cuvânt al companiei Salus, care administrează inițiativa, a afirmat că firma „este mândră de sprijinul uman și demn pe care l-a oferit” și că intenționează să continue implementarea acestui program.
Criticile
Criticii susțin că programul de autodeportare ar fi trebuit gestionat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a ONU, care și-a promovat implicarea în proiect în luna martie a anului trecut, dar care nu mai face parte din inițiativă.
OIM administrează programe de relocare în întreaga lume și se concentrează asupra drepturilor migranților și respectării dreptului internațional.
„Dintr-odată, întregul program s-a redus la un simplu tabel Excel pentru cumpărarea biletelor de avion”, a declarat o sursă apropiată de Project Homecoming, care consideră că OIM ar fi oferit un sprijin mai consistent persoanelor deportate după ce acestea părăseau Statele Unite.
