Pe rețelele sociale, noua generație exprimă o solidaritate europeană mai puternică decât a mai văzut continentul în ultimele decenii.
Un soldat futurist al UE stă de pază, cu o armă laser pregătită. Avioane de luptă europene brăzdează cerul pe ritmuri de Eurodance. O hartă imaginară arată o Uniune Europeană uriașă, care înghite totul, de la Groenlanda până la Caucaz.
Bine ați venit în lumea sălbatică a propagandei online pro-europene, unde UE nu mai este un club fracturat de 27 de state, ci o superputere „turată la maximum”, la nivelul Chinei sau al Statelor Unite — doar că mai înțeleaptă și mai cultivată, scrie Politico.
Acest tip de conținut, care reimaginează UE ca un imperiu paneuropean, o Federație Europeană sau „Statele Unite ale Europei” — alegeți termenul preferat — a inundat platformele de social media în ultimii doi ani, adunând miliarde de vizualizări pe X, TikTok și Instagram. Fenomenul s-a amplificat pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina și al unui acord comercial SUA–UE denunțat în multe părți ale Europei drept o „umilință” pentru Bruxelles.
În fața atacurilor constante ale președintelui american Donald Trump, care i-a numit pe liderii europeni „slabi” într-un interviu acordat POLITICO, dar și a tiradelor anti-UE ale proprietarului platformei X, Elon Musk, meme-urile pro-europene curg mai abundent și mai rapid ca niciodată.
Propagandă pro-UE
Elementele de bază ale acestui curent sunt afișe de propagandă în stil sovietic cu cercul de stele al UE, montaje video cu cadre aeriene spectaculoase ale monumentelor europene și meme-uri în care punctele forte ale Uniunii — de la cultura muncii mai relaxată până la bogatul patrimoniu cultural — sunt comparate favorabil cu alte părți ale lumii, în special cu America lui Donald Trump.
Parcurgând aceste postări, tentația este să respingi fenomenul ca pe o „slopagandă AI” lipsită de sens (conținutul generat de inteligență artificială este într-adevăr omniprezent).
Europa hiperîncrezătoare imaginată de conturi cu nume precum „European propagandist” sau „Ave Europa” seamănă puțin cu UE reală, unde liderii rămân divizați pe teme precum finanțarea războiului din Ucraina anul viitor sau reformele necesare pentru a inversa un declin economic de durată.
Însă, pentru oamenii din spatele acestor conturi, scopul nu este fidelitatea față de realitatea politică de zi cu zi a UE. Miza este crearea unui sentiment de putere, viziune și posibilitate într-un moment în care presiunile lui Trump, expansionismul Rusiei și competiția dintre SUA și China i-au făcut pe tinerii europeni să se simtă lipsiți de control.
POLITICO a contactat 11 utilizatori din spatele acestor conturi și a aflat că sunt persoane reale, cu viziuni politice foarte diferite, de la stânga până la extrema dreaptă, folosind termeni diferiți pentru a-și defini poziția față de Europa. Unii și-au descris convingerile drept „Eurofed”, prescurtare de la federalism european. Alții s-au declarat pan-europeni imperialiști, punând accent pe ideea unei „civilizații” europene de apărat, mai degrabă decât pe o structură politică existentă.
Suveranitate, dar new age
Un lucru îi unește pe toți: au sub 35 de ani. „Oamenii caută să scape de sentimentul de neputință… să-și recapete capacitatea de acțiune și suveranitatea și să poată influența lucrurile”, a declarat Christelle Savall, președinta Asociației Tinerilor Federaliști Europeni, un ONG fondat în 1972, care a cunoscut recent o creștere accentuată a numărului de membri.
Ani la rând, narațiunea politică dominantă în Europa a fost că extrema dreaptă este în ascensiune și că singura întrebare este cât de mult va mai crește și cât de mult va eroda proiectul vechi de 80 de ani născut din cenușa celui de-Al Doilea Război Mondial — Uniunea Europeană. Acești „războinici” online cred că această viziune este pur și simplu greșită și că viitorul aparține unei Europe mai puternice, o idee reflectată și în creșterea sprijinului public din lumea reală.
Așa cum mișcarea online MAGA a reflectat și alimentat ascensiunea lui Trump înainte de alegerile din 2016, „strălucirea” online a Europei se regăsește în sondaje care arată că sprijinul pentru UE este la un nivel record.
Majorități solide de europeni, din toate grupele de vârstă, susțin o integrare mai profundă în domeniul securității și apărării, potrivit sondajului Eurobarometru 2025. Un alt sondaj realizat în nouă țări europene arată că majoritatea germanilor — 69% — sunt în favoarea creării unei armate a UE, o idee adesea ironizată de liderii în funcție drept un vis irealizabil.
Există indicii că acest val pro-UE, alimentat de tineri, nu rămâne doar în mediul online, ci poate contribui și la câștigarea alegerilor. Rob Jetten, centristul în vârstă de 38 de ani care a obținut recent cele mai multe voturi în alegerile din Olanda, este considerat „de-al lor” de unii tineri federaliști. De asemenea, partidul paneuropean Volt Europa, care se definește ca fiind de centru sau centru-stânga, și-a extins semnificativ influența de la lansarea sa din 2017, inclusiv prin prezența în Parlamentul European.
Alternative la extremism
„Grupul Eurofed de centru-dreapta se transformă tot mai mult dintr-un fenomen online într-o mișcare din viața reală… încearcă să creeze ceva asemănător unei alternative de centru-dreapta la Volt”, a scris deținătorul contului X „European Challenges”, care s-a descris drept un absolvent STEM, cu vârsta între 25 și 35 de ani, din domeniul high-tech.
Acesta a cerut anonimatul, de teama de a nu fi „doxxat” sau hărțuit și pentru a evita ca atenția să se concentreze pe naționalitatea sa, ușor de dedus din nume.
Pentru Joseph de Weck, analist de politică externă și autor al unei biografii a președintelui francez Emmanuel Macron, acest val de patriotism tineresc este ignorat de lideri și de multe instituții media, prea concentrate pe extrema dreaptă. „Este o greșeală fundamentală… Opinia publică s-a schimbat”, a spus el.
În realitate, susține de Weck, extrema dreaptă europeană nu mai este, în mare parte, anti-europeană, ci doar critică anumite politici venite de la Bruxelles, precum obiectivul neutralității climatice. Marea bătălie politică a următorilor ani nu va fi despre desființarea Uniunii Europene, ci despre ce versiune a unui bloc mai federalist va prevala. „Nimeni nu mai pune sub semnul întrebării existența UE, dar există dezacorduri fundamentale legate de ce ar trebui să facă aceasta”, a adăugat el.
O uniune fragilă
Ideea că Europa — epicentrul a două războaie mondiale — ar trebui să renunțe la granițele naționale și să se constituie într-o entitate politică unificată nu este nouă. În 1849, vorbind la Congresul Internațional pentru Pace de la Paris, scriitorul francez Victor Hugo prezicea că „va veni o zi când tu, Franța, tu, Rusia, tu, Italia, tu, Anglia, tu, Germania, voi toate, națiuni ale continentului, fără a vă pierde calitățile distincte și individualitatea voastră glorioasă, vă veți contopi strâns într-o unitate superioară și veți forma fraternitatea europeană”.
Această idee a fost uitată la începutul secolului XX, marcat de naționalisme violente, dar a reapărut cu forță după Al Doilea Război Mondial, când un grup de țări europene a creat Comunitatea Economică Europeană în 1957. Șase ani mai târziu, într-un discurs în fața parlamentului irlandez, fostul președinte american John F. Kennedy a cerut formarea unor „State Unite ale Europei”, îndemnând liderii să construiască o „federație politică a Europei, nu ca rival al Statelor Unite, ci ca partener”.
În deceniile următoare, Uniunea Europeană, creată oficial în 1992, și-a extins masiv numărul de membri, ajungând la 28 de țări și peste 500 de milioane de cetățeni. Chiar și după Brexit, UE numără 27 de state și aproximativ 450 de milioane de cetățeni. Uniunea a făcut pasul major al eliminării controalelor la frontieră între unele state în 1995, a introdus moneda unică, euro, în 1999 și a creat, în timp, spațiul Schengen de liberă circulație.
