Ursula von der Leyen se confruntă cu cea mai dură provocare la adresa responsabilității instituțiilor UE dintr-o generație — o anchetă de fraudă care implică două dintre cele mai importante nume de la Bruxelles și care amenință să se transforme într-o criză în toată regula.
La exact un an de la începutul celui de-al doilea mandat ca președinte al Comisiei, von der Leyen — deja criticată pentru lipsa de transparență și aflată în tensiuni constante cu serviciul diplomatic al UE — trebuie acum să găsească o modalitate de a evita să fie prinsă într-un scandal care își are originile în primii ani ai mandatului său, scrie Politico.
Anunțul Parchetului European (EPPO) că fostul șef al diplomației europene și un diplomat de rang înalt aflat în prezent în cadrul Comisiei conduse de von der Leyen au fost reținuți marți a fost imediat exploatat de criticii acesteia, care au relansat apelurile pentru un al patrulea vot de neîncredere.
„Credibilitatea instituțiilor noastre este în joc”, a declarat Manon Aubry, copreședinte al grupului Stânga din Parlamentul European.
Dacă se confirmă, acuzațiile ar declanșa cel mai mare scandal care lovește Bruxelles-ul de la demisia în bloc a Comisiei conduse de Jacques Santer în 1999, în urma acuzațiilor de proastă gestionare financiară.
Poliția i-a reținut pe fosta vicepreședintă a Comisiei, Federica Mogherini — politiciană social-democrată italiană care a condus serviciul diplomatic al UE (SEAE) între 2014 și 2019 — și pe Stefano Sannino, un înalt funcționar italian care a fost secretar general al SEAE din 2021 până la înlocuirea sa la începutul acestui an.
Parchetul European a declarat că există „suspiciuni puternice” că procedura de achiziții din 2021-2022 pentru crearea unei academii diplomatice pe lângă Colegiul Europei, instituție condusă de Mogherini, nu a fost corectă și că faptele, dacă se confirmă, „ar putea constitui fraudă în achiziții publice, corupție, conflict de interese și încălcarea secretului profesional”.
Scandal la cel mai înalt nivel
Potrivit a patru oficiali UE citați de POLITICO, scandalul riscă să inflameze și mai mult relația deja tensionată dintre von der Leyen și actualul șef al SEAE, Înaltul Reprezentant Kaja Kallas. Mai devreme anul acesta, Sannino a părăsit funcția de secretar general și a preluat un rol important în Comisia von der Leyen.
Un oficial UE a apărat-o pe von der Leyen, dând vina pe SEAE — un serviciu autonom conform tratatelor europene — condus de Kallas, una dintre cei 27 de comisari europeni.
„Știu că cei care nu o plac pe von der Leyen vor folosi asta împotriva ei, dar folosesc orice împotriva ei”, a spus oficialul.
„Pentru că președintele von der Leyen este liderul cel mai vizibil de la Bruxelles, totul este pus pe seama ei”, a adăugat acesta. „Și nu este corect să se confrunte cu o moțiune de cenzură pentru ceva ce ar fi putut face Serviciul European de Acțiune Externă. Ea nu este responsabilă pentru toate instituțiile.”
Mogherini, Sannino și o a treia persoană nu au fost inculpați, iar reținerea lor nu implică vinovăție. Un judecător de instrucție are 48 de ore de la începerea audierilor pentru a decide asupra pașilor următori.
Comisia a refuzat să comenteze cu privire la Sannino. Colegiul Europei, contactat pentru comentarii despre Mogherini, nu a răspuns întrebărilor specifice. Într-o declarație, instituția a afirmat că rămâne „angajată față de cele mai înalte standarde de integritate, corectitudine și conformitate — atât în activitatea academică, cât și în cea administrativă.”
„Un serial cu crime”
Ancheta vine într-un moment în care partidele eurosceptice, populiste și de extremă dreapta se află în ascensiune pe fondul nemulțumirilor alegătorilor, iar UE pune presiune pe state din interiorul și din afara blocului legat de propriile scandaluri de corupție.
„Amuzant cum Bruxelles-ul predică tuturor ‘statul de drept’, în timp ce propriile instituții arată mai degrabă ca un serial cu crime decât ca o uniune funcțională”, a scris pe X Zoltán Kovács, purtătorul de cuvânt al guvernului Ungariei — țară aflată frecvent în vizorul criticilor UE.
Europarlamentarul român Gheorghe Piperea, membru al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, care a inițiat un vot de neîncredere eșuat împotriva lui von der Leyen în iulie, a declarat pentru POLITICO că ia în calcul o nouă moțiune.
Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat pentru presa de stat că oficialii UE „preferă să-și ignore propriile probleme, în timp ce predică permanent altora.”
UE s-a confruntat în ultimii ani cu o serie de scandaluri de corupție. Perchezițiile de marți vin după scandalul „Qatargate” din 2022, când statul din Golf a fost acuzat că a încercat să influențeze europarlamentari prin mită și cadouri, dar și după ancheta de anul acesta privind activitățile de lobby ale gigantului chinez Huawei în Europa.
Deși aceste investigații au vizat membri ai Parlamentului European, Comisia s-a distanțat rapid la acea vreme, acuzând legislativul european.
Totuși, Comisia nu a fost complet imună la acuzații de improbitate. În 2012, comisarul pentru sănătate de atunci, John Dalli, a demisionat în urma unui scandal de lobby din industria tutunului. Von der Leyen însăși a fost criticată dur de Tribunalul UE, care a decis că nu ar fi trebuit să rețină mesajele text schimbate cu CEO-ul Pfizer în timpul pandemiei de Covid-19.
Revelațiile de marți sunt mult mai periculoase pentru Comisie, având în vedere profilul ridicat al suspecților și gravitatea acuzațiilor.
