Polonia intenționează să finalizeze, în următorii doi ani, un nou set de fortificații anti-drone de-a lungul granițelor sale estice, a declarat un oficial de rang înalt din domeniul apărării, după ce mai multe vehicule aeriene de luptă fără pilot rusești au pătruns masiv în spațiul aerian polonez la începutul acestui an, scrie The Guardian.
„Ne așteptăm ca primele capabilități ale sistemului să fie disponibile în aproximativ șase luni, poate chiar mai devreme. Sistemul complet va necesita 24 de luni pentru finalizare”, a declarat adjunctul ministrului Apărării, Cezary Tomczyk, într-un interviu acordat publicației The Guardian la Varșovia.
Tomczyk a precizat că noile sisteme de apărare aeriană vor fi integrate într-o linie mai veche de protecție, construită în urmă cu un deceniu. Acestea vor include mai multe straturi de apărare: mitraliere, tunuri, rachete și sisteme de bruiaj anti-drone.
„O parte din aceste sisteme sunt destinate exclusiv situațiilor extreme sau de război. De exemplu, mitralierele cu mai multe țevi sunt dificil de utilizat în timp de pace, pentru că tot ce urcă trebuie să și cadă”, a explicat oficialul.
În luna septembrie, peste o duzină de drone suspectate a fi rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei, incident care a dus la închiderea unor aeroporturi, ridicarea avioanelor de luptă și avarierea unor clădiri după doborârea dronelor. Ministrul de externe Radosław Sikorski declara atunci că atacurile – dronele neavând muniție – au fost o încercare a Rusiei „de a ne testa fără a începe un război”.
Consolidare la est
Ulterior, Polonia și-a actualizat planurile de consolidare a granițelor estice. Deși niciun sistem anti-drone nu poate fi complet eficient împotriva atacurilor masive și sistematice de tipul celor suportate de Ucraina, statele europene de pe flancul estic se grăbesc să își modernizeze apărarea. Costul proiectului va depăși 2 miliarde de euro și va fi finanțat în principal din fonduri europene, prin programul de împrumuturi pentru apărare SAFE (Security Action for Europe), dar și din bugetul de stat.
În aproape patru ani de război la scară largă în Ucraina, Polonia a trecut treptat la o postură de tip „economie de război”, pe fondul creșterii cazurilor de sabotaj și incendieri atribuite serviciilor ruse de informații. Autoritățile au planuri de instruire a sute de mii de cetățeni în abilități de supraviețuire, iar alții urmează programe de pregătire militară voluntară.
Pe lângă „zidul anti-drone”, Polonia construiește fortificații și la frontierele terestre cu Belarus și enclava rusă Kaliningrad, proiect cunoscut sub numele de „Scutul Estic”, menit să prevină o eventuală invazie rusă. În fiecare localitate de frontieră vor fi amenajate hub-uri logistice cu echipamente gata de utilizare în câteva ore.
„Adevărul este că, atâta timp cât Ucraina se apără și luptă cu Rusia, Europa nu este expusă unui război convențional în sens strict. Ne vom confrunta însă cu provocări și acte de sabotaj”, a spus Tomczyk, avertizând că, dacă Occidentul ar permite Rusiei să câștige în Ucraina, Kremlinul ar putea să își îndrepte rapid atenția către Europa.
Ce face România?
România nu a anunțat, până în prezent, un proiect comparabil cu „Scutul Estic” al Poloniei sau un sistem dedicat exclusiv fortificațiilor anti-drone pe modelul descris mai sus.
Totuși, statul român acționează pe mai multe direcții:
- Întărirea apărării aeriene, prin achiziții și operaționalizarea sistemelor Patriot și modernizarea radarelor;
- Cooperare strânsă cu NATO, inclusiv prin prezență aliată sporită pe teritoriul României și misiuni de poliție aeriană;
- Măsuri punctuale împotriva dronelor, mai ales după incidentele cu drone rusești căzute pe teritoriul României, în zona Deltei Dunării, care au dus la ajustări ale procedurilor militare;
- Creșterea bugetului apărării și accelerarea programelor de înzestrare, în contextul războiului din Ucraina.
Spre deosebire de Polonia, România mizează în acest moment mai ales pe integrarea în sistemul colectiv de apărare NATO și pe modernizarea capabilităților existente, nu pe un „zid” defensiv amplu, dedicat exclusiv frontierei estice.
