„Nu este nimic de văzut aici.”Acesta a fost mesajul transmis luni de secretarul general al NATO, Mark Rutte, la doar câteva zile după ce președintele SUA, Donald Trump, și-a reiterat amenințările de a prelua Groenlanda prin forță — un scenariu despre care Danemarca a avertizat că ar putea însemna sfârșitul alianței militare transatlantice.
NATO „nu se află deloc” într-o criză, le-a spus Rutte jurnaliștilor în timpul unei vizite la Zagreb, minimalizând confruntarea și afirmând: „Cred că mergem cu adevărat în direcția corectă”.
Vineri, Trump a avertizat că SUA „ar putea” fi nevoite să aleagă între anexarea Groenlandei și menținerea NATO intactă, marcând cea mai recentă escaladare din campania sa de lungă durată pentru preluarea uriașei insule arctice. Controlul asupra Groenlandei este „ceva ce simt că este necesar din punct de vedere psihologic”, a adăugat el.
Retorica belicoasă a președintelui american a adus alianța în pragul unei crize existențiale, perspectiva unui atac militar împotriva unui stat membru NATO împingând organizația într-un teritoriu în mare parte necunoscut.
Șeful apărării UE, Andrius Kubilius, a reiterat luni aceste îngrijorări. Orice preluare militară ar fi „sfârșitul NATO”, a spus el, și ar avea un „impact negativ extrem de profund” asupra relațiilor transatlantice.
Pe lângă rezervele de petrol și minerale critice, Trump a invocat anterior prezența unor numeroase nave rusești și chineze în apropierea Groenlandei drept motiv pentru care SUA ar avea nevoie să controleze insula.
Rutte adoptă aceeași retorică ca și Trump
Experții și rapoartele serviciilor de informații resping în mare parte aceste afirmații. Totuși, Rutte a spus că există „riscul ca rușii și chinezii să devină mai activi” în regiune.
„Toți aliații sunt de acord asupra importanței Arcticii și a securității arctice”, a spus el, „iar în prezent discutăm… cum să ne asigurăm că oferim o continuare practică acestor discuții”.
Săptămâna trecută, țările NATO au cerut alianței să analizeze opțiuni pentru securizarea Arcticii, inclusiv relocarea unor active militare suplimentare în regiune și organizarea mai multor exerciții militare în apropierea Groenlandei.
Marea Britanie și Germania poartă, potrivit informațiilor, discuții pentru a trimite trupe în teritoriul danez autonom, în încercarea de a liniști îngrijorările Washingtonului.
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat luni că teritoriul „își va intensifica eforturile pentru a se asigura că apărarea Groenlandei are loc sub egida NATO”.
Respect reciproc, doar în teorie
Premierul Croației, Andrej Plenković, vorbind alături de Rutte, a spus că „aliații trebuie să se respecte reciproc, inclusiv SUA, ca cel mai mare membru al NATO”.
Rutte a avut însă și cuvinte de laudă la adresa președintelui american, subliniind echilibrul aproape imposibil pe care trebuie să îl mențină în încercarea de a vorbi în numele tuturor celor 32 de membri ai alianței.
„Donald Trump face lucrurile corecte pentru NATO, încurajându-ne pe toți să cheltuim mai mult pentru a echilibra situația”, a spus el, făcând referire la ținta de cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB, convenită anul trecut după presiuni intense din partea lui Trump. „Ca secretar general al NATO, rolul meu este să mă asigur că întreaga alianță este cât se poate de sigură și protejată.”
NATO a mai supraviețuit în trecut invaziei turce a Ciprului aliat cu Grecia în 1974, unor confruntări navale între Marea Britanie și Islanda din cauza pescuitului de cod și mai multor dispute teritoriale în Marea Egee între Grecia și Turcia, culminând în 1987. Însă un atac direct al celui mai mare și mai bine înarmat membru al alianței împotriva altuia ar fi fără precedent.
„Nicio prevedere [din tratatul fondator al alianței din 1949] nu ia în calcul un atac al unui aliat NATO împotriva altuia”, a declarat un diplomat NATO, sub protecția anonimatului. Un asemenea scenariu ar însemna „sfârșitul alianței”, a adăugat acesta.
