Reuniunea din această săptămână a marilor actori financiari la Washington a arătat un lucru clar: războiul cu Iranul împinge lumea pe o nouă direcție energetică.
Dar care va fi aceasta rămâne un subiect de dispută între state.
Multe dintre țările afectate puternic de conflict spun că văd avantajele unei tranziții accelerate către energie regenerabilă, pentru a evita șocuri viitoare legate de perturbările petrolului. Altele rămân însă concentrate pe combustibili fosili, inclusiv Statele Unite — al căror secretar al Trezoreriei, Scott Bessent, a lăudat creșterea producției de petrol și gaze și a cerut reducerea politicilor climatice.
Atacurile SUA și Israelului asupra Iranului și blocarea ulterioară a fluxurilor de petrol din Orientul Mijlociu „vor redesena harta energetică globală”, a declarat Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie, la un eveniment de marți. Apoi a lansat un avertisment: „Nu ne mai întoarcem la situația anterioară”.
Întrebarea privind ce urmează a dominat reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale din Washington.
Oficialii americani și din alte state au vorbit despre diversificarea surselor de energie ca efect probabil al închiderii Strâmtorii Ormuz de către Iran, prin care trece o cincime din petrolul mondial și o treime din îngrășăminte, scrie Politico.
Surse alternative
Pentru unii, asta înseamnă schimbarea rutelor de transport din Golful Persic. Pentru alții, găsirea de noi surse de petrol și gaze în afara Orientului Mijlociu. Sau exploatarea rezervelor locale de cărbune. Sau chiar repornirea centralelor nucleare închise. În multe cazuri, înseamnă extinderea energiei regenerabile pentru a reduce dependența de alte state într-o lume tot mai instabilă.
„Istoria ne arată că o criză de această amploare este și un catalizator”, a declarat Masato Kanda, președintele Băncii Asiatice de Dezvoltare.
Totul se întâmplă pe fondul unor perspective economice sumbre. FMI estimează o creștere mai lentă și o inflație mai ridicată, chiar dacă războiul s-ar încheia relativ rapid — un scenariu incert.
Impactul nu va fi uniform, țările sărace și dependente de importuri urmând să suporte cea mai mare parte a costurilor. Într-un scenariu sever, în care perturbările energetice continuă și anul viitor, creșterea economică globală ar putea scădea la doar 2%, potrivit FMI.
Este un mesaj repetat în cadrul reuniunilor din această săptămână. Modul în care va fi redesenată harta energetică globală va avea implicații majore pentru cerere și ofertă, dar și pentru finanțarea noilor infrastructuri, atât în domeniul combustibililor fosili, cât și al energiei curate.
Energia regenerabilă
Reuniunile au loc în momentul în care efectele economice ale războiului încep să se resimtă la nivel global, iar statele se pregătesc pentru scenarii mai grave. Deși economia globală este mai puțin dependentă de petrol decât în crizele anilor 1970, Agenția Internațională pentru Energie spune că dimensiunea actualului șoc este mult mai mare.
„Intuitiv, te-ai aștepta ca acest lucru să încurajeze diversificarea față de combustibilii aflați acum în deficit”, a spus Tim Gould, economist-șef al AIE.
Totuși, diversificarea poate lua multe forme, iar Gould pune sub semnul întrebării apetitul global pentru noi livrări masive de gaz natural lichefiat din Statele Unite.
„A avut gazul de suferit la nivel de reputație? Sunt dispuși importatorii să aibă încredere că este un combustibil fiabil și accesibil?”, a spus el, referindu-se la statele din Asia și nu numai.
„Este o întrebare deschisă pentru următorii ani.”
Țări dependente de importuri, precum Pakistan și Thailanda, au folosit momentul pentru a sublinia nevoia de a accelera tranziția către energie regenerabilă.
Boom-ul energiei solare rezidențiale din Pakistan — alimentat în parte de creșterea prețurilor la gaze în 2022 — a ajutat țara să amortizeze actualul șoc.
„Eram pe drumul cel bun”, a declarat ministrul de Finanțe al Pakistanului, Muhammad Aurangzeb. „Dar este clar că trebuie să accelerăm acest parcurs.”
