Un spectaculos astrolab din alamă – un fel de „computer astronomic” portabil – din secolul al XVII-lea, care a făcut parte din colecția regală a orașului Jaipur din vestul Indiei, va fi scos la licitație la Sotheby’s, la Londra, pe 29 aprilie.
Obiectul este „probabil cel mai mare de acest tip existent” și nu a mai fost expus niciodată, a declarat pentru BBC Benedict Carter, șeful departamentului de Artă Islamică și Indiană al casei de licitații.
Se știe că a aparținut maharajahului Sawai Man Singh II din Jaipur, fiind transmis ulterior soției sale, Maharani Gayatri Devi, una dintre cele mai elegante femei ale epocii. Ulterior, a ajuns într-o colecție privată.
Astrolabele sunt discuri metalice cu componente suprapuse, folosite în trecut pentru a măsura timpul, a cartografia stelele, a determina direcția către Mecca și a analiza mișcarea cerului.
„Sunt, practic, o proiecție bidimensională a unui univers tridimensional. Le compar cu smartphone-urile moderne, pentru că poți face foarte multe lucruri cu ele”, explică dr. Federica Gigante, de la Centrul pentru Istoria Științei, Medicinei și Tehnologiei din Oxford.
Cu ajutorul lor se puteau calcula apusul și răsăritul, înălțimea clădirilor, adâncimea unui puț, distanțe și chiar se puteau face predicții. Alături de un almanah, erau folosite și pentru realizarea horoscoapelor.
Astrolabele au fost dezvoltate inițial în Grecia antică, în secolul al II-lea î.Hr., și s-au răspândit în lumea islamică până în secolul al VIII-lea. Ulterior, au fost produse în centre importante din Irak, Iran, Africa de Nord și al-Andalus (Spania de azi).
Acest exemplar a fost realizat la începutul secolului al XVII-lea în Lahore (astăzi în Pakistan), într-o perioadă în care orașul devenise un centru important de producție în Imperiul Mughal. A fost creat de doi frați, Qa’im Muhammad și Muhammad Muqim, pentru un nobil mogul.
Cei doi făceau parte din „Școala de la Lahore”, una dintre cele mai renumite tradiții de realizare a astrolabelor, unde meșteșugul era transmis din generație în generație în aceeași familie.
Se cunosc doar două astrolabe realizate împreună de acești frați; celălalt, mult mai mic, se află într-un muzeu din Irak.
Acest exemplar a fost comandat de Aqa Afzal, un nobil care administra Lahore și care provenea din Isfahan, Iran, ocupând funcții importante sub împărații Jahangir și Shah Jahan. Dimensiunile și bogăția obiectului reflectă statutul comanditarului.
Astrolabul cântărește 8,2 kg, are aproape 30 cm în diametru și aproximativ 46 cm înălțime – de aproape patru ori mai mare decât unul obișnuit din acea perioadă.
Are și un caracter intercultural: indicatoarele stelare conțin denumiri în persană, dar și echivalente în sanscrită, gravate în alfabet devanagari.
Potrivit Sotheby’s, piesa include 94 de orașe inscripționate, cu longitudini și latitudini, 38 de indicatoare stelare unite prin motive florale elaborate și cinci plăci calibrate cu o precizie extremă, până la o treime de grad.
Acest nivel de detaliu reflectă măiestria extraordinară a Școlii de la Lahore, unde precizia tehnică, funcționalitatea și frumusețea artistică se îmbinau într-un mod unic.
Obiectul ilustrează și interesul puternic al curții mogule pentru știință, unde conducătorii și nobilii erau preocupați de progresele în astronomie și astrologie.
