Afectate de secetă, incendii de vegetație și o vară marcată de fenomene meteorologice extreme, țările europene încearcă să facă față unei provocări climatice adesea subestimate: căldura extremă.
Amplificate de criza climatică, valurile record de căldură din ultimele luni au provocat perturbări majore pe întreg continentul european, care se încălzește cel mai rapid din lume. Presiunea uriașă exercitată asupra infrastructurii de temperaturile ridicate obligă companiile și autoritățile să ia măsuri, scrie CNBC.
De exemplu, Eurostar a anunțat recent că se pregătește pentru temperaturi fără precedent în Europa prin achiziționarea unei noi flote de trenuri proiectate să reziste la temperaturi de până la 55 de grade Celsius.
„S-a luat decizia ca noua noastră flotă, formată din până la 50 de trenuri Celestia, să fie echipată cu sisteme de aer condiționat capabile să funcționeze la temperaturi de până la 55 de grade”, a declarat pentru CNBC un purtător de cuvânt al Eurostar.
„Aceste trenuri vor intra în serviciu în 2031 și vor circula până în anii 2060, așa că este esențial să fim pregătiți pentru viitor.”
Operatorul feroviar de mare viteză, care operează unele dintre cele mai lungi și mai mari trenuri de pasageri din Europa, intenționase inițial să cumpere trenuri capabile să funcționeze la temperaturi de până la 45 de grade Celsius, însă valurile recente de căldură au determinat schimbarea planului.
Situații extreme
În Norvegia, temperaturile extreme au ridicat temperatura asfaltului de pe Aeroportul Oslo la aproape 52 de grade Celsius, determinând echipele de intervenție să stropească pista cu mii de litri de apă pentru a preveni deteriorarea zonelor de staționare a aeronavelor și a căilor de rulare.
Angajații aeroportului Oslo, administrat de Avinor, au precizat că fiecare operațiune de răcire utilizează aproximativ 13.000 de litri de apă, iar aceste intervenții sunt repetate din oră în oră în perioadele cele mai călduroase.
În Suedia, operatorul de transport public din Stockholm, SL, a vopsit șinele de cale ferată în alb pentru a reduce riscul deformării acestora din cauza căldurii, fenomen cunoscut drept „sun kinks”.
Această metodă este folosită și pe unele dintre cele mai vulnerabile tronsoane de cale ferată din sudul Europei, inclusiv în Spania și Italia.
„Adaptarea, de una singură, nu este o strategie viabilă”
Incendiile de vegetație din Franța și Spania au determinat evacuarea a peste 330.000 de persoane în ultima săptămână, în timp ce ambele țări se pregătesc pentru al patrulea val de căldură al verii.
Jan Rosenow, profesor de politici energetice și climatice la Universitatea Oxford, a declarat că satul Le Porge, devastat de incendii, ar trebui să reprezinte un avertisment clar privind cauza principală a crizei climatice.
Oamenii de știință avertizează de ani de zile că schimbările climatice intensifică frecvența și severitatea fenomenelor meteorologice extreme. Arderea combustibililor fosili, precum cărbunele, petrolul și gazele naturale, reprezintă principalul factor al crizei climatice.
„Timp de decenii, climatologii ne-au spus că astfel de fenomene vor deveni tot mai frecvente și că efectele lor vor fi tot mai grave. Lumea nu a ascultat și continuăm să ardem combustibili fosili la niveluri record”, a scris Rosenow într-o postare pe LinkedIn, publicată pe 28 iulie.
„Adaptarea, de una singură, nu este o strategie viabilă, iar incendiile extreme demonstrează acest lucru.”
Cum răspunde Uniunea Europeană?
Potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene, Europa se încălzește de două ori mai rapid decât media globală încă din anii 1980.
James Brennan, director pentru modelarea riscurilor climatice la Climate X, estimează că numărul zilelor cu temperaturi extreme din Europa Centrală se va dubla sau chiar tripla până în 2050, într-un scenariu cu emisii ridicate folosit de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC).
Astfel, regiunile care în prezent înregistrează între cinci și zece zile pe an cu temperaturi extreme ar putea ajunge la 20-30 de astfel de zile anual într-o singură generație.
„Sudul Europei se confruntă cu cele mai severe condiții, iar în unele regiuni din Peninsula Iberică, sudul Italiei și Grecia se estimează că vor exista între 40 și 55 de zile de căldură extremă pe an”, a declarat Brennan pentru CNBC.
„Nicio regiune a Europei nu va înregistra o scădere a numărului de zile cu temperaturi extreme până în 2050. Accelerarea este generalizată. Însă riscul este cel mai mare acolo unde expunerea este deja ridicată, ceea ce face ca adaptarea să fie atât cea mai urgentă, cât și cea mai dificilă în sudul continentului”, a adăugat el.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția va prezenta în curând un nou cadru integrat privind reziliența climatică și gestionarea riscurilor.
„Este clar că eficiența și obiectivele tuturor politicilor sunt afectate de schimbările climatice dacă acestea nu sunt luate în calcul încă din etapa de proiectare”, a transmis reprezentantul Comisiei Europene.
„Indiferent că vorbim despre politici energetice, infrastructură, transport sau sănătate, trebuie să ne adaptăm abordările și investițiile la condițiile climatice reale în care aceste politici vor funcționa”, a adăugat acesta.
