Cancelarul german Friedrich Merz se confruntă cu riscul de a fi înlăturat din funcție chiar în acest weekend, la doar 16 luni după ce a preluat mandatul, promițând o agendă ambițioasă de reforme și revenirea Germaniei în poziția de lider al Europei.
Înaintea celor două alegeri regionale importante care au loc duminică în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin, unde Uniunea Creștin-Democrată (CDU), formațiunea de centru-dreapta a lui Merz, riscă înfrângeri severe, membri importanți ai partidului discută în privat dacă Germania are nevoie de un așa-numit Kanzlertausch — o schimbare a cancelarului — pentru a opri declinul rapid al sprijinului pentru Guvern.
Popularitatea lui Merz la nivel național s-a prăbușit săptămâna aceasta la doar 14%, în timp ce un nou sondaj arată că alianța conservatoare CDU/CSU a coborât la un minim fără precedent de numai 18%.
Același sondaj plasează formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pe primul loc, cu 29%. AfD s-a clasat pe primul loc și la recentele alegeri regionale din Saxonia-Anhalt, apropiindu-se de obținerea majorității absolute, în timp ce CDU-ul lui Merz a pierdut mai mult de jumătate din sprijinul electoral.
Aliații europeni și internaționali urmăresc cu nedumerire situația din Germania — o țară care, în cei 16 ani în care a fost condusă de Angela Merkel, era considerată un bastion al stabilității — și care s-ar putea confrunta acum cu a doua schimbare rapidă de conducere. Coaliția guvernamentală a predecesorului lui Merz, Olaf Scholz, s-a destrămat în noiembrie 2024.
Decizia lui Merz de a-și anula deplasarea de săptămâna viitoare la Adunarea Generală a ONU a scos și mai mult în evidență amploarea crizei politice interne.
„Prezența sa este necesară la Berlin”, a declarat un înalt oficial german, în timp ce cancelarul luptă pentru supraviețuirea sa politică.
POLITICO a analizat cinci scenarii privind modul în care s-ar putea desfășura criza politică de la vârful Germaniei și probabilitatea acestora.
1. Merz demisionează după ce pierde sprijinul partidului
Cancelarul a convocat pentru duminică, la ora 17:00, o reuniune cu miză ridicată a conducerii partidului său, care se va desfășura în același timp cu publicarea exit-poll-urilor pentru alegerile regionale, programată pentru ora 18:00.
Potrivit relatărilor din presa germană, Merz intenționează să-i întrebe pe colegii săi din conducerea partidului dacă îl mai susțin pe el și planurile sale de reformă. În caz contrar, cancelarul ar urma să le ceară să propună numele unui posibil succesor.
Prin această confruntare directă, Merz va încerca să exploateze una dintre slăbiciunile criticilor săi: nu există un consens clar asupra persoanei care ar trebui să-i ia locul.
Premierul landului Renania de Nord-Westfalia, Hendrik Wüst (CDU), este menționat frecvent, însă acesta se confruntă cu alegeri în aprilie în propriul land, cel mai populat din Germania, ceea ce face ca momentul să nu fie unul ideal pentru el.
O alternativă ar putea fi Markus Söder, liderul Uniunii Creștin-Sociale (CSU), partidul-soră bavarez al CDU, însă nici el nu duce lipsă de critici.
Alți potențiali candidați, considerați mai puțin probabili, sunt premierul landului Hessa, Boris Rhein (CDU), și ministrul de Interne Alexander Dobrindt (CSU).
Totuși, dacă alegerile de duminică se transformă într-un dezastru total pentru conservatorii lui Merz — partidul ar putea chiar să nu atingă pragul electoral de 5% necesar pentru intrarea în parlamentul regional din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, ceea ce ar reprezenta o premieră pentru CDU la alegerile unui land — nemulțumirea din interiorul CDU/CSU ar putea exploda și ar putea apărea solicitări ample pentru demisia cancelarului.
Confruntarea nu trebuie neapărat să aibă loc duminică, ci s-ar putea produce în zilele sau săptămânile următoare.
Dacă Merz ar accepta să demisioneze, l-ar putea informa pe președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, despre intenția sa. Cel mai probabil, Steinmeier i-ar cere să rămână în funcție ca cancelar interimar până când Parlamentul ar alege un succesor.
Procedura nu este însă simplă. Orice succesor al lui Merz ar avea nevoie și de voturile partenerului de coaliție al CDU/CSU, Partidul Social-Democrat (SPD), care probabil ar cere concesii în schimb. Acest lucru ar putea declanșa o renegociere de durată a acordului de coaliție.
În consecință, Merz ar putea rămâne în funcție timp de mai multe luni și ar putea continua să reprezinte Germania pe scena internațională, inclusiv la negocierile privind bugetul UE.
Situația este complicată și de majoritatea fragilă de care dispune coaliția în Bundestag. Într-un vot secret există întotdeauna riscul unor dezertări, așa cum i s-a întâmplat chiar lui Merz în primul tur al votului pentru alegerea cancelarului, anul trecut.
2. Merz este înlăturat printr-o moțiune de cenzură
Presiunile din interiorul partidului nu îl pot obliga efectiv pe Merz să demisioneze. Din motive istorice, Constituția Germaniei oferă cancelarilor aleși o poziție foarte stabilă.
În aceste condiții, singura posibilitate de a-l înlătura forțat ar fi o moțiune de cenzură.
Constituția germană prevede însă că un asemenea vot trebuie să fie „constructiv”, ceea ce înseamnă că, simultan cu înlăturarea lui Merz, un candidat rival trebuie să obțină majoritatea necesară pentru a deveni cancelar.
Acest lucru face ca scenariul să fie dificil de realizat. Pe lângă imaginea negativă pe care CDU/CSU ar transmite-o dacă ar încerca în mod deschis să-și înlăture propriul cancelar printr-un vot în Parlament, pare dificil ca un candidat să poată obține imediat voturile necesare, având în vedere majoritatea fragilă a coaliției și negocierile care ar trebui purtate mai întâi cu SPD.
3. Merz cere un vot de încredere
Merz ar putea solicita chiar el un vot de încredere, încercând să demonstreze că beneficiază în continuare de suficient sprijin în interiorul coaliției sau, în caz contrar, să deschidă calea către alegeri anticipate.
Un astfel de scenariu s-a mai produs în trecut, cel mai recent în cazul lui Olaf Scholz, în decembrie 2024.
Dacă Merz ar pierde votul, președintele Frank-Walter Steinmeier ar putea decide dizolvarea Bundestagului în termen de 21 de zile — însă numai dacă Merz i-ar propune acest lucru.
Totuși, având în vedere nivelul ridicat al AfD în sondajele actuale, nici CDU, nici SPD nu au interesul de a organiza noi alegeri în acest moment.
În cele 21 de zile ar putea fi ales și un nou cancelar, dacă s-ar forma rapid o majoritate în jurul unui succesor.
Per ansamblu, nici acest scenariu nu este considerat foarte probabil.
4. Un succesor al lui Merz ajunge la putere cu sprijinul extremei drepte
Teoretic, un succesor al lui Merz ar putea obține majoritatea necesară în Parlament beneficiind de sprijin indirect din partea AfD, printr-un guvern minoritar, sau chiar prin formarea unei coaliții cu partidul de extremă dreapta.
CDU/CSU și AfD ar dispune împreună de o majoritate confortabilă în Parlament, însă o asemenea decizie ar însemna încălcarea așa-numitului „cordon sanitar” prin care partidele tradiționale germane au refuzat cooperarea cu extrema dreaptă.
Pentru mulți dintre membrii conducerii CDU/CSU, o asemenea variantă este inacceptabilă. Merz însuși a exclus posibilitatea de a rămâne la putere cu sprijinul extremei drepte.
5. Merz rămâne la putere
Spre deosebire de perioada de după alegerile din Saxonia-Anhalt, când cancelarul părea descurajat și a susținut un discurs neconvingător în Bundestag, Merz pare acum hotărât să lupte pentru păstrarea conducerii.
Poziția sa a fost consolidată miercuri de o scrisoare semnată de opt premieri regionali de centru-dreapta — printre care Hendrik Wüst și Boris Rhein, dar nu și Markus Söder.
Aceștia au scris că „Germania are nevoie de predictibilitate și acțiune”, nu de „discuții despre persoane”.
Scrisoarea face referire și la alegerile care vor avea loc anul viitor în Franța, Italia, Polonia, Spania și Grecia, subliniind că Europa are nevoie acum de „o Germanie stabilă și puternică”.
Documentul este însă departe de a reprezenta un sprijin necondiționat pentru Merz. De fapt, numele cancelarului nici măcar nu este menționat și este posibil ca inițiativa să urmărească și temperarea disputelor interne înaintea importantelor alegeri de duminică.
În același timp, scrisoarea ar putea indica faptul că, în acest moment, nu există suficientă disponibilitate în rândul liderilor importanți ai partidului pentru înlăturarea lui Merz.
În schimb, CDU/CSU ar putea încerca să strângă rândurile și să recâștige sprijinul alegătorilor, cerând SPD să accepte reforme sociale mai ample.
