Zece primari din România urmează să își piardă mandatele după intrarea în vigoare a Legii nr. 180/2026, care modifică și completează legislația în domeniul integrității.
Update24 prezintă în exclusivitate lista edililor vizați de noile prevederi.
Printre aceștia se află primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și șase primari PSD, potrivit unor surse politice consultate de Update24.
Agenția Națională de Integritate a anunțat că a identificat, în total, 55 de persoane pentru care au fost constatate definitiv situații de incompatibilitate, conflicte de interese sau averi nejustificate și care continuă să ocupe funcții sau demnități publice.
În cazul acestora, termenul de trei ani aferent interdicției nu s-a împlinit, iar noua legislație prevede încetarea de drept a mandatului sau funcției la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Printre persoanele identificate de ANI se află zece primari. Potrivit informațiilor obținute de Update24 din surse politice, șase dintre aceștia sunt membri PSD, doi sunt membri PNL, unul este independent, iar Dominic Fritz este membru USR.
Separat, pe lista persoanelor vizate se află și un viceprimar PNL.
Lista celor 10 primari care își pierd mandatul
Potrivit informațiilor obținute de Update24, cei zece primari aflați sub incidența noilor prevederi sunt:
- Mihai Blejan – primar al comunei Scundu, județul Vâlcea – PSD
- Adrian Torma – primar al orașului Moldova Nouă, județul Caraș-Severin – PSD
- Ovidiu Marius Duma – primar al orașului Ardud, județul Satu Mare – PNL
- Ion Banzea – primar al comunei Poienarii de Muscel, județul Argeș – PNL
- Victor Prodan – primar al orașului Ungheni, județul Mureș – independent
- Ion Andone – primar al orașului Târgu Bujor, județul Galați – PSD
- Dumitru Vintilă – primar al comunei Drăgușeni, județul Galați – PSD
- Petre Pârvu – primar al orașului Zimnicea, județul Teleorman – PSD
- Ionuț Lucian Dima – primar al comunei Coteana, județul Olt – PSD
- Dominic Fritz – primar al municipiului Timișoara, județul Timiș – USR
Astfel, PSD are cei mai mulți primari pe această listă, șase dintre cei zece edili fiind membri ai partidului.
PNL are doi primari vizați, în timp ce Victor Prodan, primarul orașului Ungheni, este independent. Dominic Fritz, primarul municipiului Timișoara, este singurul edil USR de pe listă.
Un viceprimar PNL se află, de asemenea, printre cei vizați
Pe lângă cei zece primari, în aceeași situație se află și Fanel Ghidănac, viceprimarul comunei Daia din județul Giurgiu, membru PNL, potrivit informațiilor obținute de Update24.
Cazurile fac parte dintr-o listă mai amplă anunțată luni de Agenția Națională de Integritate.
ANI a precizat că, în urma verificărilor efectuate, au fost identificate 55 de persoane care continuă să ocupe funcții sau demnități publice, deși în cazul lor există constatări definitive privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau averea nejustificată, iar perioada de interdicție prevăzută de lege nu s-a încheiat.
55 de persoane sunt vizate de noile prevederi
Noua Lege a integrității produce efecte asupra mai multor categorii de aleși și funcționari publici.
Potrivit ANI, printre cele 55 de persoane identificate se numără primari, consilieri locali și județeni, viceprimari, administratori publici, secretari generali ai unităților administrativ-teritoriale, funcționari publici și persoane care ocupă funcții de conducere.
Agenția a declanșat procedurile pentru aplicarea efectivă a noilor prevederi privind interdicțiile.
Schimbarea importantă adusă de Legea nr. 180/2026 este modul în care sunt puse în aplicare consecințele unei constatări definitive de integritate.
Ce prevede Legea 180/2026
Potrivit normelor tranzitorii, persoanelor pentru care, înainte de intrarea în vigoare a noii legi, a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate, un conflict de interese sau o avere nejustificată și pentru care nu s-a împlinit perioada de trei ani aferentă interdicției le încetează de drept mandatul, funcția sau demnitatea publică.
Încetarea se produce la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Practic, persoana aflată sub incidența interdicției nu mai poate continua exercitarea mandatului sau funcției, iar instituția ori autoritatea competentă are obligația să pună în aplicare prevederile legale.
Noua legislație schimbă astfel substanțial efectele constatărilor definitive ale ANI. Dacă anterior sancțiunile financiare puteau reprezenta principala consecință imediată în anumite cazuri, noul mecanism pune accent pe respectarea efectivă a perioadei de interdicție.
ANI va verifica dacă primarii și funcționarii au părăsit efectiv funcțiile
Agenția Națională de Integritate a anunțat că nu se va limita la notificările și documentele transmise de instituțiile în care activează persoanele vizate.
ANI intenționează să monitorizeze aplicarea efectivă a dispozițiilor privind încetarea mandatelor, funcțiilor și demnităților publice.
„Agenţia nu se va limita la informaţiile comunicate de instituţii sau de către persoanele care fac obiectul interdicţiei”, a transmis instituția.
Agenția va putea desfășura inclusiv verificări la fața locului, în special atunci când apar diferențe între informațiile oficiale disponibile și situația concretă.
Scopul este verificarea faptului că încetarea mandatului sau funcției s-a produs efectiv în termenul stabilit de lege și că interdicția este respectată în practică.
ANI precizează că verificările vor urmări și situațiile în care informațiile furnizate sunt incomplete, neactualizate sau contradictorii.
Amenzi de până la 50.000 de lei pentru nerespectarea interdicției
Legea nr. 180/2026 introduce și sancțiuni financiare semnificativ mai mari pentru nerespectarea interdicțiilor.
Nerespectarea perioadei de interdicție, care poate ajunge până la trei ani, constituie contravenție și poate fi sancționată cu o amendă cuprinsă între 5.000 și 50.000 de lei.
Există consecințe și pentru persoanele din instituțiile publice care au obligația să constate încetarea funcției, dar nu fac acest lucru în condițiile prevăzute de lege.
În aceste cazuri, amenda este cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.
Actele semnate cu încălcarea interdicției pot fi anulate
Consecințele noii legislații nu se limitează la pierderea mandatului sau la aplicarea unor amenzi.
ANI precizează că actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea perioadei de interdicție sunt lovite de nulitate absolută.
Această prevedere poate avea implicații importante pentru administrațiile locale, întrucât continuarea exercitării funcției în perioada în care persoana respectivă se află sub interdicție poate afecta inclusiv valabilitatea actelor semnate.
„Nerespectarea interdicţiei poate avea consecinţe nu doar pentru persoana care continuă să ocupe o funcţie sau un mandat, ci şi asupra actelor încheiate cu încălcarea acesteia”, explică Agenția Națională de Integritate.
Noua legislație urmărește astfel ca o constatare definitivă privind un incident de integritate să producă efecte concrete asupra exercitării unei funcții publice, nu doar să rămână consemnată într-un raport al ANI.
